Criza resurselor umane în administrația publică: priorități în calea integrării europene

11 Mart. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2024, 11:00 // Actual //  bani.md

Într-un context de schimbări geopolitice rapide și de tensiuni crescânde între Rusia și Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a-și consolida eforturile de integrare europeană. În lumina deschiderii negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, reforma administrației publice și revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar au devenit chestiuni critice pentru viitorul țării, se arată în studiul „Criza Resurselor Umane și Sistemul de Salarizare în Cadrul Autorităților Publice Centrale și Locale în Republica Moldova”, realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Fundației Soros Moldova.

Republica Moldova, situată la granița estică a Europei, se confruntă cu multiple provocări pe plan intern și extern. În timp ce tensiunile geopolitice cresc, oportunitatea aderării la Uniunea Europeană oferă o cale pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. Cu toate acestea, pentru a profita de această oportunitate, Moldova trebuie să abordeze problemele profunde din cadrul administrației sale publice.

În prezent, administrația publică locală și centrală din Moldova se confruntă cu provocări legate de  expertiză, competență și eficiență. Deși există profesioniști în cadrul administrației, sistemele sunt adesea incoerente și ineficiente. Acest lucru pune în pericol capacitatea Moldovei să negocieze aderarea la Uniunea Europeană și să administreze statul în mod eficient.

Una dintre prioritățile imediate este reforma sistemului de salarizare în administrația publică. În prezent, sistemul este complex, inechitabil și demotivant pentru angajați. O reformă salarială centralizată este necesară pentru a asigura competitivitatea și corectitudinea salariilor, simplificând, în același timp, sistemul și făcându-l mai transparent.

„Comparând nivelul de salarizare mediu în Moldova și țările Uniunii Europene, se atestă o diferență substanțială, care urmează să fie depășită prin politici care vor stimula creșterea economică. Mai mult decât atât, în Republica Moldova este înregistrată o diferență substanțială de 29% în nivelul de salarizare în sectorul public și cel privat, ceea ce duce la probleme serioase în reținerea personalului calificat în funcții publice și erodează din corpul deja insuficient de funcționari publici”, susțin autorii studiului.

Reforma salarială în sectorul bugetar trebuie să fie însoțită de măsuri menite să abordeze criza resurselor umane din administrația publică. Fluctuația personalului, lipsa de stabilitate și oportunități de promovare bazate pe merit sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă administrația publică în prezent.

Îmbunătățirea sistemului de gestionare a resurselor umane este esențială pentru a asigura un serviciu public de calitate și pentru a încuraja angajarea și reținerea personalului calificat. Aceasta implică extinderea competențelor secretarilor generali în ministere în domeniul managementului resurselor umane și limitarea puterii decizionale a miniștrilor în acest domeniu.

Mai mult decât atât, autorii studiului susțin că este crucial să se promoveze o cultură organizațională care să stimuleze inovația și excelența. Birocrația excesivă și stilurile de conducere autoritare trebuie să facă loc unei abordări mai participative și orientate spre rezultate.

„Atractivitatea funcției publice este insuficientă, numărul candidaților pe poziții noi în serviciul public este foarte mic, la fel ca și eficiența recrutării. Atragerea, recrutarea și menținerea personalului și a profesioniștilor competenți în serviciul public este o provocare majoră. Oportunitățile de promovare bazate pe merit în funcția publică nu sunt suficiente. Sistemul de promovare și creștere profesională este rigid, lăsat, în mare parte, la discreția șefilor ierarhic superior”, mai constată autorii studiului.

În final, Republica Moldova trebuie să-și consolideze eforturile de reformă administrativă și salarizare în sectorul bugetar pentru a-și asigura viitorul european. Aceste reforme sunt nu numai esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană, ci și pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a țării. Prin consolidarea administrației publice și îmbunătățirea condițiilor de muncă, Moldova poate construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii săi.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.