Criza sanitară din Moldova trimite turismul la terapie intensivă

Înainte de criza COVID-19 numărul moldovenilor care plecau peste hotare la odihnă era enorm de mare, comparativ cu cei care veneau în Republica Moldova să se odihnească. Or, criza pandemică a influențat negativ ramura turistică.

„Anual, circa 600-700 de mii de moldoveni scoteau din țară 500-800 de milioane de dolari pentru a se odihni înafara țării. Acești oameni anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit bani. Tot acest surplus de bani a rămas în țară, ceea ce a dus, în prima jumătate a anului trecut, la o apreciere puternică a leului moldovenesc”, a explicat în cadrul emisiunii „Analize Economice”, economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

Turismul rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie. În semestrul I 2021 numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 56,4 mii persoane, cu 36,5% mai mult față de perioada similară 2020, inclusiv: turiști rezidenți – 36,8 mii persoane (+65,7%), turiști nerezidenți – 19,6 mii persoane (+2,5%).

În pofida ameliorării treptate a situației în acest domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică arata că în șase luni ale anului 2021 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 96,1 mii de turiști și excursioniști sau de 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-iunie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 114,1 mii de turiști sau de 4,0 ori.

Turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere în numărul total de turiști și excursioniști, revenind respectiv 66,6% și 30,2%, turismului receptor – 3,2%.

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în ianuarie-iunie 2021 au plecat în străinătate 64,0 mii de turişti şi excursionişti sau cu circa 45,0 mii turiști (de 3,4 ori) mai mult față de ianuarie-iunie 2020. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (99,4%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (41,7% din total plecați în străinătate), Egipt (38,4%), Bulgaria (9,7%), Ucraina (3,0%), Insulele Maldive (1,2%), Emiratele Arabe Unite (1,1%), România și Grecia (câte 1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-iunie 2021 au însumat 717,7 milioane lei, înregistrând o creștere de 4,1 ori față de aceeași perioadă a anului 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-iunie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 771,5 milioane lei sau de 5,4 ori.

#ramura #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ce poți face în Ohrid

Lacul Ohrid este de două ori mai mare decât Lacul Como, spre exemplu. Apa este uimitoare, limpede precum lacrima.

Natasha a stat trei nopți la Sunset Lake Hostel din Ohrid, Macedonia de Nord, pe malul de nord-est al lacului. Prețul? Doar 7 LIRE pe noapte! Da, ați văzut bine.

Aventuri cu caiacul, vizite la Biserica Sf. Ioan, priveliști de vis, toate accesibile pentru turiști.

Vizitatorii au lăudat și „orașul vechi minunat”, cu un parc plin de broaște țestoase. Călătoria Natashei a durat 4 ore, cu vin nelimitat și a costat…8 lire sterline. Apa este uluitoare și turista a mers pe o mică terasă, departe de ochii lumii, cu prețuri foarte bune.

O altă surpriză este reprezentată de un pub irlandez cu băuturi fine, ieftine, și mâncarea pe măsură.

Delicatesa locală este „burek”, un produs de patiserie popular, vândut la tarabele de street food, savurat în general în Balcani.

Ohrida (în macedoneană Охрид) este un oraș din Macedonia de Nord și sediul comunei Ohrida. Reprezintă cel mai mare oraș de pe Lacul Ohrida și cel de-al optulea oraș din țară, care a avut peste 42.000 de locuitori la recensământul din 2002. Ohrida a avut odată 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi a anului și a fost denumit „Ierusalimul Balcanilor”. Are numeroase case pitorești și monumente, iar turismul este predominant. Este situat la sud-vest de capitala Skopje și la vest de Resen și Bitola. În 1979, respectiv în 1980, Ohrida și Lacul Ohrida au fost acceptate împreună ca locuri din Patrimoniul Mondial, culturale și rezervații naturale, de către UNESCO. Ohrida este unul din cele doar 28 de situri care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.