CTP: Marea greșeală a lui Putin. Și-a scos Armata Roșie la vedere. A văzut o lume întreagă tigrul de hârtie

Cunoscutul ziarist român Cristian Tudor Popescu a vorbit despre starea armatei ruse, care a ieșit la iveală odată cu invazia Ucrainei. Gazetarul a opinat la digi24.ro despre starea precară a trupelor lui Putin, atât din punct de vedere tehnologic cât și psihologic. „Până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală”, spune CTP, care adaugă că „cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt”.

Ce s-a întâmplat cu Rusia, acum? Păi, s-a întâmplat următorul lucru: până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală. Ca pe computer, în jocurile alea, Warcraft, sau ce se joacă pe acolo. „Noi suntem tancurile sovietice”, „noi suntem Armata Roșie, care strivim pe oricine în 24 de ore”…

Tigrul de hârtie la vedere

Eee, și acum, cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere, domne! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt.

Și este, potrivit unei vechi expresii chinezești, pe care a consacrat-o Mao Zedong – „un tigru de hârtie”. Asta este! S-a văzut, vă dați seama că o lume întreagă, de experți, de analiști militari, toți au fost cu ochiul pe teatrul de operațiuni de acolo, și-au luat notițe…

Deci, este o armată inferioară, nu NATO, e mult până la NATO… probleme mari de logistică, probleme de strategie și în primul rând probleme tehnologice.

Armata rusă a arătat că este incapabilă să-și îndeplinească acest plan dement al lui Putin, de a cuceri Ucraina în 3 zile. S-a împotmolit literalmente acolo, n-a fost în stare să învingă Ucraina…

Sigur, avem destule date să spunem despre Putin că e nebun! Dar, ca în momentul ăsta, șefii armatei roșii să fie de acord cu atacarea NATO, după ce te-ai împotmolit în Ucraina… Deci n-ai fost în stare să-i îngenunchezi pe ucraineni, și să ataci NATO? Și știind foarte bine care sunt diferențele tehnologice, și așa ma departe… Să ataci NATO? Cum să faci așa ceva?

Butonul nuclear

Ce-i rămâne lui Putin, atunci, în situația asta? Îi rămâne butonul nuclear, care ce înseamnă? El e privit monolitic. Apeși și se distruge pământul. Nu e chiar așa! Mai sunt clase, subclase, trepte aici. Până să utilizezi o bombă – să spunem FF – adică fission-fusion, o bombă care are un miez de fuziune, care este înconjurat de un înveliș, ca amorsă, un înveliș de fisiune. Atunci, întâi explodează o bombă – să-i spunem atomică, cu fisiune, care produce o temperatură enormă, cât are nevoie să se anclanșeze fuziunea nucleară, și deci este activată bomba termonucleară din interior. E, așa ceva poate să distrugă o țară întreagă, și câteva bombe din astea distrug Pământul.

Dacă vorbim despre așa ceva, nu putem exclude. Având în vedere comportamentul lui Putin, așa ceva nu poate fi exclus. Dar dacă e vorba despre așa ceva, nu prea avem ce discuta. Ce să discutăm? C-o fi, c-o păți… Să luăm pastile de iod? Ce să facem? N-are sens să discutăm despre așa ceva, care presupune și distrugerea URSS-ului, ceea ce nu știu dacă vor accepta ceilalți doi, pentru că sunt trei acolo. Nu e numai Putin, e și Gherasimov, este și Șoigu. Sunt trei care au codurile. Toți trei trebuie să anclanșeze atacul nuclear, sau riposta nucleară.

Există însă soluții intermediare. De pildă, o bombă atomică tactică, sub o kilotonă, care poate să distrugă o zonă de 20-30 de kilometri, pe Kiev, de pildă.

#Armata Roșie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.