CTP: Marea greșeală a lui Putin. Și-a scos Armata Roșie la vedere. A văzut o lume întreagă tigrul de hârtie

Cunoscutul ziarist român Cristian Tudor Popescu a vorbit despre starea armatei ruse, care a ieșit la iveală odată cu invazia Ucrainei. Gazetarul a opinat la digi24.ro despre starea precară a trupelor lui Putin, atât din punct de vedere tehnologic cât și psihologic. „Până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală”, spune CTP, care adaugă că „cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt”.

Ce s-a întâmplat cu Rusia, acum? Păi, s-a întâmplat următorul lucru: până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală. Ca pe computer, în jocurile alea, Warcraft, sau ce se joacă pe acolo. „Noi suntem tancurile sovietice”, „noi suntem Armata Roșie, care strivim pe oricine în 24 de ore”…

Tigrul de hârtie la vedere

Eee, și acum, cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere, domne! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt.

Și este, potrivit unei vechi expresii chinezești, pe care a consacrat-o Mao Zedong – „un tigru de hârtie”. Asta este! S-a văzut, vă dați seama că o lume întreagă, de experți, de analiști militari, toți au fost cu ochiul pe teatrul de operațiuni de acolo, și-au luat notițe…

Deci, este o armată inferioară, nu NATO, e mult până la NATO… probleme mari de logistică, probleme de strategie și în primul rând probleme tehnologice.

Armata rusă a arătat că este incapabilă să-și îndeplinească acest plan dement al lui Putin, de a cuceri Ucraina în 3 zile. S-a împotmolit literalmente acolo, n-a fost în stare să învingă Ucraina…

Sigur, avem destule date să spunem despre Putin că e nebun! Dar, ca în momentul ăsta, șefii armatei roșii să fie de acord cu atacarea NATO, după ce te-ai împotmolit în Ucraina… Deci n-ai fost în stare să-i îngenunchezi pe ucraineni, și să ataci NATO? Și știind foarte bine care sunt diferențele tehnologice, și așa ma departe… Să ataci NATO? Cum să faci așa ceva?

Butonul nuclear

Ce-i rămâne lui Putin, atunci, în situația asta? Îi rămâne butonul nuclear, care ce înseamnă? El e privit monolitic. Apeși și se distruge pământul. Nu e chiar așa! Mai sunt clase, subclase, trepte aici. Până să utilizezi o bombă – să spunem FF – adică fission-fusion, o bombă care are un miez de fuziune, care este înconjurat de un înveliș, ca amorsă, un înveliș de fisiune. Atunci, întâi explodează o bombă – să-i spunem atomică, cu fisiune, care produce o temperatură enormă, cât are nevoie să se anclanșeze fuziunea nucleară, și deci este activată bomba termonucleară din interior. E, așa ceva poate să distrugă o țară întreagă, și câteva bombe din astea distrug Pământul.

Dacă vorbim despre așa ceva, nu putem exclude. Având în vedere comportamentul lui Putin, așa ceva nu poate fi exclus. Dar dacă e vorba despre așa ceva, nu prea avem ce discuta. Ce să discutăm? C-o fi, c-o păți… Să luăm pastile de iod? Ce să facem? N-are sens să discutăm despre așa ceva, care presupune și distrugerea URSS-ului, ceea ce nu știu dacă vor accepta ceilalți doi, pentru că sunt trei acolo. Nu e numai Putin, e și Gherasimov, este și Șoigu. Sunt trei care au codurile. Toți trei trebuie să anclanșeze atacul nuclear, sau riposta nucleară.

Există însă soluții intermediare. De pildă, o bombă atomică tactică, sub o kilotonă, care poate să distrugă o zonă de 20-30 de kilometri, pe Kiev, de pildă.

#Armata Roșie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.