CTP: Marea greșeală a lui Putin. Și-a scos Armata Roșie la vedere. A văzut o lume întreagă tigrul de hârtie

Cunoscutul ziarist român Cristian Tudor Popescu a vorbit despre starea armatei ruse, care a ieșit la iveală odată cu invazia Ucrainei. Gazetarul a opinat la digi24.ro despre starea precară a trupelor lui Putin, atât din punct de vedere tehnologic cât și psihologic. „Până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală”, spune CTP, care adaugă că „cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt”.

Ce s-a întâmplat cu Rusia, acum? Păi, s-a întâmplat următorul lucru: până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală. Ca pe computer, în jocurile alea, Warcraft, sau ce se joacă pe acolo. „Noi suntem tancurile sovietice”, „noi suntem Armata Roșie, care strivim pe oricine în 24 de ore”…

Tigrul de hârtie la vedere

Eee, și acum, cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere, domne! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt.

Și este, potrivit unei vechi expresii chinezești, pe care a consacrat-o Mao Zedong – „un tigru de hârtie”. Asta este! S-a văzut, vă dați seama că o lume întreagă, de experți, de analiști militari, toți au fost cu ochiul pe teatrul de operațiuni de acolo, și-au luat notițe…

Deci, este o armată inferioară, nu NATO, e mult până la NATO… probleme mari de logistică, probleme de strategie și în primul rând probleme tehnologice.

Armata rusă a arătat că este incapabilă să-și îndeplinească acest plan dement al lui Putin, de a cuceri Ucraina în 3 zile. S-a împotmolit literalmente acolo, n-a fost în stare să învingă Ucraina…

Sigur, avem destule date să spunem despre Putin că e nebun! Dar, ca în momentul ăsta, șefii armatei roșii să fie de acord cu atacarea NATO, după ce te-ai împotmolit în Ucraina… Deci n-ai fost în stare să-i îngenunchezi pe ucraineni, și să ataci NATO? Și știind foarte bine care sunt diferențele tehnologice, și așa ma departe… Să ataci NATO? Cum să faci așa ceva?

Butonul nuclear

Ce-i rămâne lui Putin, atunci, în situația asta? Îi rămâne butonul nuclear, care ce înseamnă? El e privit monolitic. Apeși și se distruge pământul. Nu e chiar așa! Mai sunt clase, subclase, trepte aici. Până să utilizezi o bombă – să spunem FF – adică fission-fusion, o bombă care are un miez de fuziune, care este înconjurat de un înveliș, ca amorsă, un înveliș de fisiune. Atunci, întâi explodează o bombă – să-i spunem atomică, cu fisiune, care produce o temperatură enormă, cât are nevoie să se anclanșeze fuziunea nucleară, și deci este activată bomba termonucleară din interior. E, așa ceva poate să distrugă o țară întreagă, și câteva bombe din astea distrug Pământul.

Dacă vorbim despre așa ceva, nu putem exclude. Având în vedere comportamentul lui Putin, așa ceva nu poate fi exclus. Dar dacă e vorba despre așa ceva, nu prea avem ce discuta. Ce să discutăm? C-o fi, c-o păți… Să luăm pastile de iod? Ce să facem? N-are sens să discutăm despre așa ceva, care presupune și distrugerea URSS-ului, ceea ce nu știu dacă vor accepta ceilalți doi, pentru că sunt trei acolo. Nu e numai Putin, e și Gherasimov, este și Șoigu. Sunt trei care au codurile. Toți trei trebuie să anclanșeze atacul nuclear, sau riposta nucleară.

Există însă soluții intermediare. De pildă, o bombă atomică tactică, sub o kilotonă, care poate să distrugă o zonă de 20-30 de kilometri, pe Kiev, de pildă.

#Armata Roșie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.