Cu gaură în buget, FMI ne dă bani pentru pensii și salarii

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege crucial privind atragerea unui împrumut de stat extern de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 129,375 milioane de drepturi speciale de tragere (aproximativ 160 milioane de dolari SUA). Acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea nevoilor bugetului de stat și vor ajunge în țară pe o perioadă de 20 de ani.

Împrumutul face parte din mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate al FMI, fiind condiționat de implementarea a 12 măsuri de reformă menite să diminueze impactul schimbărilor climatice asupra economiei și infrastructurii Moldovei.

Această inițiativă este văzută ca un sprijin semnificativ pentru eforturile Moldovei de a crește rezistența la șocurile climatice, de a moderniza sectorul energetic și de a mobiliza finanțări durabile în vederea susținerii dezvoltării economice și sociale durabile.

Revizuirea bugetară indică o reducere a veniturilor bugetare la 65,8 miliarde de lei și un deficit de 16,7 miliarde de lei, evidențiind necesitatea unor ajustări economice pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.

#buget #bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi