Cu mâinile legate: Vestul a reuşit să îngheţe active ruseşti de sute de miliarde USD dar nu poate face nimic cu banii

31 Mai 2023, 06:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mai 2023, 06:33 // Actual //  bani.md

La câteva săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, ministrul britanic al transporturilor de atunci, Grant Shapps, a prezentat pe tik TikTok un superiaht albastru uriaş deţinut de un om de afaceri rus bogat, pe care guvernul britanic tocmai îl confiscase într-un doc din Londra.

Cu toate acestea, autorităţile nu pot face prea mult cu activele îngheţate , pentru că potrivit legii, acestea doar îl blochează pe proprietar din a le utiliza, scrie Bloomberg.

Aceeaşi situaţie se aplică şi în cazul activelor ruseşti îngheţate în valoare de sute de miliarde de dolari, care, care dacă ar fi confiscate şi vândute de guvernele occidentale, ar putea ajuta la plata reconstrucţiei Ucrainei.

Îngheţarea unui activ înseamnă că acesta nu poate fi utilizat, mutat sau vândut, dar proprietatarul său legală nu se schimbă. Confiscarea unui bun – fie că este vorba de un vehicul legat de traficul de droguri sau de un superyacht de care se bucură un oligarh sancţionat – transferă proprietatea către autoritatea care a pus sechestru, care poate folosi sau vinde bunul.

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, SUA şi aliaţii săi au îngheţat active ale băncii centrale ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, deţinute în instituţii financiare non-ruseşti. Sancţiunile impuse unor persoane proeminente din Rusia au îngheţat active suplimentare estimate la 58 de miliarde de dolari, inclusiv case, iahturi şi avioane private.

Când vine vorba despre valoarea totală a activelor îngheţate realitatea este că autorităţile au reuşit să pună mâna pe sume mari, dar nu impresionate sau de un impact prea mare.

Iahturi ale unor miliardarii ruşi precum Suleiman Kerimov şi Viktor Vekselberg au fost confiscate în Fiji şi, respectiv, în Spania, în 2022, de către forţele de ordine locale care au acţionat la cererea autorităţilor americane.

Biroul de control al activelor străine din SUA l-a desemnat pe Kerimov ca făcând parte dintr-un grup de oligarhi care au profitat de pe urma corupţiei guvernului rus. Iahtul de 99 de milioane de dolari al lui Velsekberg, numit Tango, a fost legat de suspiciuni de fraudă bancară, spălare de bani şi încălcări ale sancţiunilor.

De asemenea, SUA au confiscat locuinţe aparţinând lui Kerimov, Vekselberg şi unui alt miliardar rus, Oleg Deripaska, ridicând valoarea totală confiscată la o valoare estimată la 635 de milioane de dolari, potrivit Forbes. Sumele reprezintă doar o fracţiune din averea lor estimată. Vekselberg, de exemplu, valora 7,1 miliarde de dolari la 26 mai, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
În contextul actual, îngheţarea activelor nu este suficientă. Guvernul Marii Britanii a evidenţiat 230 de încălcări ale sancţiunilor care implică utilizarea sau mişcarea continuă a activelor îngheţate şi încă nu a anunţat nicio acuzaţie împotriva cuiva – cu atât mai puţin o sancţiune financiară. De asemenea, guvernele pot ajunge să fie obligate să plătească pentru întreţinerea activelor îngheţate, în special a iahturilor.

Contribuabilii britanici au plătit factura pentru întreţinerea iahtului ancorat la Londra, de exemplu.

Numai prin confiscarea activelor, aliaţii Ucrainei le-ar putea vinde pentru a ajuta la reconstrucţia infrastructurii distruse a Ucrainei – un efort care se aşteaptă să coste sute de miliarde de dolari.

Motivul pentru ca confiscarea încă n-a intrat în joc este respectul pentru proprietatea privată care este un pilon al legilor care guvernează societăţile moderne şi relaţiile internaţionale. Multe ţări permit confiscarea bunurilor care se dovedesc a fi produse ale infracţiunilor.

Anchetatorii însărcinaţi să construiască un caz se pierd adesea într-un labirint de societăţi fantomă şi trusturi offshore pe care oligarhii le folosesc pentru a-şi ascunde controlul asupra activelor trofeu. Mai mult, utilizarea sancţiunilor ca acoperire pentru confiscarea activelor este problematică, deoarece acestea sunt concepute ca o măsură temporară pentru a forţa un rezultat dorit.
Chiar şi guvernele care pur şi simplu îngheaţă activele se pot confrunta cu complicaţii juridice: Proprietarul iahtului rusesc care apare în videoclipul de pe TikTok al fostului ministru al transporturilor din Regatul Unit a dat în judecată Departamentul de Transporturi din Regatul Unit pentru a ridica sancţiunea şi a cerut despăgubiri.
Chiar şi în acest context, în care confiscarea activelor ruseşti reprezintă o mare durere de cap, ea nu este exclusă într-un viitor apropiat, cu atât mai mult cu cât precedentul deja există.

După invazia Irakului din 2003 şi înlăturarea liderului Saddam Hussein, preşedintele american George W. Bush a ordonat confiscarea a 1,7 miliarde de dolari din fondurile irakiene deţinute în băncile americane, o parte din această sumă fiind destinată plăţii salariilor angajaţilor guvernului irakian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!