Cu Rusia care atacă cu rachete Ucraina, separatistul Krasnoselski ține cu dinții formatul 5+2 unde Moscova e mediator

Formatul de negocieri 5+2 nu trebuie substituit cu alte mecanisme de negocieri, a declarat liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoseslki care sa întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, citat de novostipmr.org

La întrevedere, liderul separatist a spus că în prezent se discută posibilitatea de a organiza o întâlnire informală a participanților în formatul „5 + 2”.

Oleg Vasnețov a menționat că salută utilizarea oricăror platforme pentru a scoate procesul de negociere din starea actuală de animozitate.

Krasnoselski a subliniat că susține utilizarea instrumentelor diplomatice, dar în același timp platformele alternative de dialog nu pot înlocui formatul de bază, păstrând în același timp rolul dominant al formatului 5 + 2.

Consilierul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak a declarat că formatul 5+2 de negocieri pentru soluționarea diferendului transnistrean e inacceptabilă, în condițiile în care Rusia este stat agresor. „Toate conflictele din spațiile ex-sovietice se vor soluționa, inclusiv cel transnistrean, după ce Ucraina va învinge Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #negocieri #tiraspol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.