Cum a ajuns România „vaca de muls“ a nemţilor de la Lidl în 2022

Lidl, liderul comerţului local, a raportat pe firma Lidl Discount România, cea pe care e operată reţeaua de magazine, un profit net de circa 214 mil. euro anul trecut, la o cifră de afaceri de 3,7 mld. euro. La nivel mondial, discounterul german, controlat de grupul Schwarz, a raportat vânzări de 114,8 mld. euro şi un profit net de 1,6 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, deşi are prezenţă în câteva zeci de ţări din lume, doar piaţa locală singură a ţinut în spate mai bine de 13% din profitul net al gigantului cu profil de discount, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice şi a celor publicate de principalul ziar de business din Germania, Lebensmittel Zeitung.

„Filiala din România a fost cea care a avut cea mai mare contribuţie la profitul Lidl în regiunea Europei Centrale şi de Est. (…) Marja de profit a urcat astfel de la 4,9% în 2021 la aproape 5,7% anul trecut. Totuşi, spre comparaţie, în 2020 (primul an de pandemie – n. red.) marja de profit net era chiar mai mare, de aproape 5,9%. Situaţia nu se repetă în alte ţări din regiune“, scrie publicaţia germană.

Încă de la intrarea pe piaţa locală în 2011, nemţii de la Lidl au fost unii dintre cei mai profitabili actori din sector – atât când vine vorba de câştigul net în valoare absolută, cât şi ca marjă. Chiar şi aşa, marja companiei a fost de sub 6% anul trecut, mult sub cea a unor retaileri de modă sau bricolaj, spre exemplu. Totuşi, marja Lidl a crescut în 2022 dat fiind că profitul net a avansat de aproape două ori mai repede decât cifra de afaceri.

Astfel, nemţii nu sunt lideri doar după cifra de afaceri, ci şi după profit în 2022.

Deşi inflaţia ridicată i-a determinat pe consumatorii de pretutindeni să caute mai mult discounterii, războiul preţurilor ce a avut loc între retaileri s-a văzut în rezultatele Lidl din unele ţări. În Polonia şi Ungaria, două dintre principalele pieţe ale discounterului în regiune, profitul a scăzut.

Mai mult, marja a fost de 3,8% în Polonia şi 2,7% în Ungaria, scrie Lebensmittel Zeitung.

„În principal din cauza creşterii ratelor dobânzilor, Lidl Stiftung (fundaţia care operează reţeaua Lidl de la nivel mondial, însă rezultatele din Germania şi Franţa sunt doar parţial incluse) a raportat o scădere a profitului net în anul financiar 2022/2023 (ce se încheie la final de februarie), până la 1,6 mld. euro, de la 2,1 mld. euro în anul financiar anterior“, scrie Lebensmittel Zeitung.

Lidl este liderul comerţului local ca vânzări şi are în România peste 350 de magazine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lidl #nemți #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.