Cum a ajuns România „vaca de muls“ a nemţilor de la Lidl în 2022

Lidl, liderul comerţului local, a raportat pe firma Lidl Discount România, cea pe care e operată reţeaua de magazine, un profit net de circa 214 mil. euro anul trecut, la o cifră de afaceri de 3,7 mld. euro. La nivel mondial, discounterul german, controlat de grupul Schwarz, a raportat vânzări de 114,8 mld. euro şi un profit net de 1,6 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, deşi are prezenţă în câteva zeci de ţări din lume, doar piaţa locală singură a ţinut în spate mai bine de 13% din profitul net al gigantului cu profil de discount, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice şi a celor publicate de principalul ziar de business din Germania, Lebensmittel Zeitung.

„Filiala din România a fost cea care a avut cea mai mare contribuţie la profitul Lidl în regiunea Europei Centrale şi de Est. (…) Marja de profit a urcat astfel de la 4,9% în 2021 la aproape 5,7% anul trecut. Totuşi, spre comparaţie, în 2020 (primul an de pandemie – n. red.) marja de profit net era chiar mai mare, de aproape 5,9%. Situaţia nu se repetă în alte ţări din regiune“, scrie publicaţia germană.

Încă de la intrarea pe piaţa locală în 2011, nemţii de la Lidl au fost unii dintre cei mai profitabili actori din sector – atât când vine vorba de câştigul net în valoare absolută, cât şi ca marjă. Chiar şi aşa, marja companiei a fost de sub 6% anul trecut, mult sub cea a unor retaileri de modă sau bricolaj, spre exemplu. Totuşi, marja Lidl a crescut în 2022 dat fiind că profitul net a avansat de aproape două ori mai repede decât cifra de afaceri.

Astfel, nemţii nu sunt lideri doar după cifra de afaceri, ci şi după profit în 2022.

Deşi inflaţia ridicată i-a determinat pe consumatorii de pretutindeni să caute mai mult discounterii, războiul preţurilor ce a avut loc între retaileri s-a văzut în rezultatele Lidl din unele ţări. În Polonia şi Ungaria, două dintre principalele pieţe ale discounterului în regiune, profitul a scăzut.

Mai mult, marja a fost de 3,8% în Polonia şi 2,7% în Ungaria, scrie Lebensmittel Zeitung.

„În principal din cauza creşterii ratelor dobânzilor, Lidl Stiftung (fundaţia care operează reţeaua Lidl de la nivel mondial, însă rezultatele din Germania şi Franţa sunt doar parţial incluse) a raportat o scădere a profitului net în anul financiar 2022/2023 (ce se încheie la final de februarie), până la 1,6 mld. euro, de la 2,1 mld. euro în anul financiar anterior“, scrie Lebensmittel Zeitung.

Lidl este liderul comerţului local ca vânzări şi are în România peste 350 de magazine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lidl #nemți #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.