Cum a distrus Putin băncile din Rusia și s-a tras Cortina de fier: ”Ne-au aruncat cu 30 de ani înapoi”

Războiul declanșat de Putin în urmă cu mai bine de 5 luni în Ucraina pătrunde treptat în fiecare aspect al vieții de zi cu zi a rușilor, dar și mai grav în sectorul bancar, care este împins spre trecutul sovietic.

Petr Aven, care a condus Alfa Bank din Rusia până în luna martie 2022, arată dezastrul care se produce în sistemul financiar din țară, ”unde tot ceea ce am construit timp de 30 de ani a fost distrus”.

Și asta după ce în anul 2018, compania Deloitte Digital a plasat Rusia în primele cinci țări bancare digitale din organizația EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), alături de Turcia, Polonia, Spania și Elveția, potrivit Insider.

O economie închisă, cum este cea a Rusiei, după 5 luni de rzăboi, împinge sectorul bancar înapoi către trecutul său sovietic, când organizațiile financiare răspundeau nevoilor unor industrii specifice.

Războiul din Ucraina pătrunde treptat în viața rușilor de rând: nu este o chestiune de dacă, este o chestiune de când. Momentul adevărului a lovit deja multe bănci din Rusia și clienții lor îl pot simți pe propria piele.
Noile reguli bancare din Rusia introduse de Tinkoff Bank au însemnat un adevărat șoc pentru clienții săi, care sperau că multe lucruri vor rămâne neschimbate, dar se înșelaseră.

S-a introdus o taxă lunară de administare pentru conturile în valută de 1.000 de dolari sau mai mult, cu atât mai mult având în vedere interdicția națională a retragerilor de numerar în dolari și euro introdusă de Banca Centrală a Rusiei.

Ministrul finațelor a făcut o mutare în 15 iulie și a anunțat decizia guvernului de a bloca vânzarea filialelor băncilor străine din Rusia (care mai există). Fuga băncilor străine din Rusia a fost însoțită și de un exod al managerilor de top. Sverbank și-a pierdut directorul adjunct, Lev Khasis și vicepreședintele CTO David Rafalovski. Și au urmat demisii în lanț.

Vicepreședintele Gazprombank, Igor Volobuev, a plecat în Ucraina, directorul executiv Gazprombank, Ruslan Dostovalov a demisionat din motive etice. Petr Aven a renunțat la conducerea Alfa Bank. ”Afacerea noastră a fost distrusă. Tot ceea ce am construit timp de treizeci de ani a fost distrus”, a spus Aven, unul dintre cei mai bogați ruși, cu o avere de 4,7 miliarde de dolari, în 2022, în Financial Times.

#bănci #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.