Cum arată cel mai mare avion din lume? De la nevoi militare la dormitor de LUX, baie privată. De ce a stârnit amuzament

Cel mai mare avion din lume, intitulat Airlander 10, a stârnit un val de glume și ironii în rândul internauților și al turiștilor din cauza formei sale. Privit dintr-un anumit unghi, Airlander 10 seamănă cu un fund. Chiar și așa, avionul ar putea zbura, în curând, până la Polul Nord. Cu toate că inițial a fost construit pentru nevoi militare, acum are un dormitor de lux și baie privată.

Inițial, în 2010, avionul a fost gândit de armata Statelor Unite ca o modalitate de a monitoriza Afganistanul o dată la două săptămâni, dar proiectul a fost amânat pentru doi ani, scrie Futurism.com.

Cu toate acestea, constructorul britanic Hybrid Air Vehicles a păstrat conceptul pentru momentul în care avionului îi va fi recunoscută valoarea. Și mare dreptate a avut, deoarece aeronava ar putea survola Polul Nord.

Airlander 10 este un avion hibrid, proiectat și construit pentru nevoile militare de transport, dar acum are un dormitor luxos cu baie privată, un bar și o zonă de lounge.

Avionul are o aripă auxiliară și o suprafață de coadă alimentată de patru elice cu motor diesel. Zboară atât prin ridicare aerostatică, dar și aerodinamică. Airlander se poate ține la o înălțime de 487 de metri, timp de trei zile cu 18 pasageri la bord, în afară de echipaj.

Airlander 10 este o aeronavă cu 100 de locuri despre care se estimează că va funcționa cu 75 % mai puține emisii decât un avion convențional.

Potrivit informațiilor, o călătorie cu noul tip de avion va dura puțin mai mult decât un avion obișnuit. Cu toate acestea, proiectarea interioară a acestuia este una suficient de plăcută pentru a petrece puțin mai mult timp acolo.

#Airlander 10 #amuzament #cel mai mare #cum arata #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.