Cum încearcă omul lui Putin să creeze o super-bancă prin care să controleze economia Ungariei

26 Iun. 2022, 12:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iun. 2022, 12:20 // Actual //  bani.md

În aprilie, multă lume a răsuflat uşurată când preşedintele Franţei a câştigat un nou mandat în faţa Marinei Le Pen. UE numai de un Trump european nu are nevoie când ruşii bat la porţile Uniunii cu tancuri şi rachete de croazieră. Ce ar incrimina-o mai mult pe extremista franceză în ochii lumii civilizate ar fi că a primit bani de la Kremlin. Se pare că, indirect, acest lucru este posibil să se fi întâmplat deja.

Principala rivală a lui Emmanuel Macron a primit bani de campanie, câteva milioane de euro, şi de la Viktor Orbán, premierul considerat autocrat al Ungariei. Orbán este ultimul dintre liderii europeni care i-a mai rămas prieten preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Guvernul maghiar primeşte, la rândul lui, bani, şi nu puţini – câteva miliarde de euro –, de la Rusia. Le Pen a primit un împrumut de la o bancă maghiară la insistenţele lui Orbán. Pentru această bancă, partidul de guvernământ a pregătit un viitor la propriu colosal, scrie Financial Times.

Instituţia de la care Le Pen a primit bani este parte din proiectul a ceea ce ar trebui să devină una dintre cele mai mari bănci din ţară şi din regiune şi un instrument de forţă financiară şi influenţă pentru Fidesz.
În spatele viitorului colos se ascund şi alte lucruri interesante. Unul ar fi că la noua bancă are interese fiul guvernatorului bancii centrale maghiare, un fost prieten al lui Orbán devenit critic înverşunat. Banca centrală supraveghează întregul sistem bancar maghiar, iar faptul că fiul guvernatorului a ajuns într-o poziţie în care poate profita financiar de succesul instituţiei de credit arată cum guvernul Orbán şi-a asigurat bunăvoinţa tatălui.

Un alt fapt interesant este cum predicţiile şi comentariile analiştilor băncii sunt favorabile sau justifică politicile guvernului Orbán. Altul ar fi cum prin această bancă se creează o legătură mortală între oamenii de afaceri prieteni cu Orbán sau aliaţi ai partidului de guvernământ şi chiar economia ţării.

Luna aprilie a fost specială şi pentru Orbán, nu doar pentru Macron sau Le Pen. Un vânt rece sufla peste Budapesta când liderul iliberal al Ungariei a urcat pe scenă pentru discursul de victorie în alegeri.

După ce şi-a asigurat al patrulea mandat  succesiv,  Orbán radia de bucurie când s-a adresat unei mici mulţimi de credincioşi ai partidului Fidesz adunaţi în faţa Balenei, un centru de conferinţe elegant în formă de peşte, lângă Dunăre. „Cu siguranţă suntem într-o formă bună”, a spus el în veselia generală şi în aplauzele publicului. „Victoria este atât de mare încât poţi s-o vezi de pe Lună.”

În apropiere, un grup de bancheri cu legături strânse cu  elita din jurul premierului răsuflau şi ei uşuraţi. Orbán, cu un palmares la conducerea unei ţări de neegalat în Europa, le-a susţinut de ani de zile efortul de a fuziona trei dintre cele mai mari bănci ale ţării într-o singură instituţie, în speranţa că aceasta va servi obiectivelor sale politice la fel de mult ca şi clienţilor.

Victoria sa a însemnat că proiectul Magyar  Bankholding va merge cu siguranţă înainte. Într-adevăr, procesul de geneză bancară era deja în curs. În aceeaşi noapte, fuziunea a făcut primii paşi. Seara votului a fost aleasă pentru sincronizarea unora dintre sistemele primilor doi membri, Budapest Bank şi MKB Bank. Takarékbank, al treilea partener, urmează să se alăture în 2023. Fuziunea a decurs fără probleme, sistemele funcţionau.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.