Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu „Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)”, cu suportul Fundației Soros Moldova, au desfășurat joi, 19 ianuarie, Clubul de presă „Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?” În cadrul evenimentului a fost pusă în dezbatere problema ocupării informale și muncii subdeclarate în Republica Moldova, precum și, importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii

Prezentă la eveniment, Corina Ajder, secretară de stat pe domeniul raporturi de muncă și asigurări sociale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), care va atribui acestei instituții pârghii eficiente privind lupta cu munca informală și de a contribui la combaterea fenomenului muncii subdeclarate din țara noastră

„Ne dorim o inspecție a muncii modernă, eficientă, prietenoasă cu businessul, o inspecție care să se bazeze pe analiză, o inspecției dotată și atractivă pentru tineri, care ar putea fi o posibilitate pentru ei de a rămâne acasă, în Moldova, și să se regăsească în sectorul public”, a declarat Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder.

Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată., iar percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB, prin urmare, se atestă o necesitate stringentă de a combate aceste fenomene.

Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup, a reiterat „Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii trebuie să-și facă efectele nu doar prin o mai bună rată de depistare a muncii nedeclarate și subdeclarate de către inspectorii de muncă, ci și prin schimbarea de la sine a comportamentului firmelor care au asemenea practici reieșind din modificarea costurilor asociate cu riscurile afacerii. De exemplu, întreprinderile care aleg să dea salarii în plic cel mai des fac acest lucru conștient și calculat reieșind din costurile foarte reduse pentru neconformitate. Acum multe din aceste afaceri cu siguranță își vor reconsidera pozițiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #Fisc #expert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe malul drept al Nistrului, acolo unde istoria se împletește cu legenda, se ridică una dintre cele mai impresionante fortificații medievale ale Moldovei – Cetatea Soroca. Ridicată pentru a apăra vadurile de trecere peste râu și pentru a opri incursiunile tătarilor, cetatea a devenit, peste secole, un simbol al rezistenței și al identității moldovenești.

Primele mențiuni despre Cetatea Soroca datează din anul 1499, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. La acea vreme, fortificația era construită din lemn și pământ și avea rolul de a proteja unul dintre cele mai importante puncte de trecere peste Nistru. Poziția sa strategică a transformat rapid Soroca într-un loc esențial pentru apărarea și organizarea frontierei de nord-est a Moldovei.

La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost reconstruită din piatră și a căpătat forma pe care o putem vedea și astăzi. Noul edificiu impresionează prin planul său circular, cu un diametru de aproximativ 37,5 metri, patru turnuri rotunde de apărare și un turn de acces de formă rectangulară. Această arhitectură o face unică printre cetățile medievale moldovenești și una dintre cele mai bine conservate fortificații din regiune.

Ridicată pe malul abrupt al Nistrului, cetatea străjuia trecerea peste râu și avea rolul de a proteja ținutul Sorocii de invazii. În jurul acestei fortificații s-a dezvoltat treptat și orașul, care a devenit un important punct comercial și administrativ în Moldova medievală.

Un element simbolic al cetății este capul de bour – stema Moldovei medievale – amplasat deasupra portalului de intrare.

În ultimii ani, Cetatea Soroca a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Între 2013 și 2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”, finanțat de Uniunea Europeană, fortificația a fost consolidată și readusă la frumusețea de odinioară. Lucrările au continuat ulterior, fiind restaurate zidurile, cazematele și alte elemente ale construcției. Astăzi, vizitatorii pot descoperi inclusiv o capcană medievală cunoscută sub numele de „Gura de lup”, folosită cândva pentru apărarea cetății.

Astăzi, Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante atracții turistice ale Republicii Moldova. Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o fortificație impresionantă, ci și o parte esențială din istoria Moldovei medievale. Ridicată acum mai bine de cinci secole, cetatea continuă să vegheze malul Nistrului, amintind de vremurile în care aceste ziduri apărau țara de invazii și păstrau vie identitatea unui popor.