Fostul acționar AirMoldova fără angajați și avioane dar cu datorii – statul român a devenit proprietar

20 Ian. 2023, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2023, 14:47 // Actual //  bani.md

Naționalizarea companiei aeriene Blue Air înaintează cu greu. Statul român nu a intrat în posesia tuturor documentelor, la aproape trei luni de la anunțul privind preluarea operatorului aerian.

Mai mult, Blue Air a mai rămas cu un singur angajat, care nu mai este plătit din vară. Nici clienţii nu au șanse prea mari deocamdată să-și recupereze banii pentru biletele pe care nu le-au mai folosit.

La aproape trei luni de la anunțul privatizării companiei aeriene, statul român nu a intrat încă în posesia tuturor documentelor. Nu știe care este situația financiară a operatorului aerian, ce sume de plată sunt restante și câți angajați au lucrat pentru companie.

Blue Air s-a pomenit în impas financiar, iar acum 5 luni i-au fost suspendate zborurile. Statul român a devenit acționar pe hârtie după ce garantase un împrumut companiei aeriene. În acest moment, datoriile Blue Air se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro. Datorii care după preluarea acțiunilor de autoritățile române au fost transferate în bugetul statului.

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Aug. 2026, 16:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 16:19 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Republica Moldova introduce reguli clare pentru piața criptoactivelor. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care stabilește cum vor putea fi emise, tranzacționate și oferite servicii cu criptoactive, dar și ce sancțiuni riscă cei care încalcă regulile. Documentul transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor.

Noua lege se va aplica atât persoanelor fizice și companiilor din Moldova, cât și persoanelor străine sau apatrizilor implicați în emiterea, oferta publică, tranzacționarea sau furnizarea de servicii legate de criptoactive pe piața din Republica Moldova.

Criptoactivele vor fi reglementate în mai multe categorii, inclusiv tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte tipuri de criptoactive. Legea stabilește și ce servicii vor putea fi oferite, de la păstrarea și administrarea criptoactivelor pentru clienți și operarea platformelor de tranzacționare până la schimbul de criptoactive, executarea ordinelor, consultanță și administrarea portofoliilor.

Pentru a face o ofertă publică de criptoactive, în anumite situații va fi necesară elaborarea unei „cărți albe”, care trebuie să conțină informații despre emitent, proiect, criptoactiv, drepturile și obligațiile aferente, tehnologia utilizată și riscurile asociate. Documentul trebuie să fie clar și să nu inducă în eroare. Investitorii vor trebui să fie avertizați explicit că un criptoactiv își poate pierde parțial sau integral valoarea, poate să nu fie lichid sau să nu poată fi transferat întotdeauna. Criptoactivele nu vor fi acoperite nici de sistemul de compensare pentru investitori și nici de schema de garantare a depozitelor bancare.

Furnizorii de servicii vor trebui să fie autorizați și să respecte cerințe privind organizarea, securitatea și protecția clienților. De exemplu, dacă gestionează fondurile clienților, acestea trebuie păstrate separat de fondurile proprii, iar furnizorii trebuie să ia măsuri pentru protejarea drepturilor de proprietate ale clienților. Clienții vor putea depune gratuit reclamații, iar furnizorul trebuie să le examineze și să comunice rezultatul în scris, în maximum 15 zile lucrătoare, cu anumite excepții pentru situații complexe.

Autoritatea principală pentru reglementarea, autorizarea și supravegherea pieței cripto va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Banca Națională va avea atribuții în cazul tokenurilor de monedă electronică.

Pentru cei care încalcă noile reguli sunt prevăzute sancțiuni care pot ajunge la sume foarte mari. Comisia Națională va putea aplica avertismente, avertismente publice, suspendarea sau retragerea autorizației și interdicții de a ocupa funcții de conducere. În cazul încălcărilor repetate, interdicția de a exercita funcții de conducere într-un furnizor de servicii de criptoactive poate ajunge la 10 ani.

Pentru persoane fizice, amenzile pot ajunge până la 1 milion de euro pentru anumite încălcări și până la 5 milioane de euro pentru încălcări mai grave. În cazul persoanelor juridice, sancțiunile pot ajunge la 2,5 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri anuală, iar pentru încălcările mai grave – la 15 milioane de euro sau 15% din cifra de afaceri anuală. În anumite situații, amenda poate fi stabilită și la de trei ori valoarea profitului obținut sau a pierderii evitate prin încălcare.

Autoritățile vor putea, de asemenea, să dispună înghețarea sau sechestrarea activelor, fondurilor și criptoactivelor și să sesizeze organele de drept atunci când există indicii privind săvârșirea unei contravenții sau infracțiuni. Încălcările legii pot atrage atât răspundere contravențională, cât și penală, în condițiile Codului contravențional și ale Codului penal.

Autorizația unui furnizor de servicii poate fi retrasă, între altele, dacă acesta nu începe activitatea în termen de 12 luni, nu mai prestează servicii timp de nouă luni consecutive, obține autorizația prin informații false, nu mai îndeplinește condițiile de autorizare sau comite încălcări grave privind protecția clienților, integritatea pieței ori prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

Legea va intra în vigoare în termen de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, perioadă în care autoritățile trebuie să elaboreze și să aprobe actele normative necesare pentru aplicarea noilor reguli.