Putin va semna un decret de recunoaştere a independeţei regiunilor Doneţk şi Lugansk

Putin a anunţat că va decide luni dacă va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, în contextul tensiunilor cu Ucraina şi cu NATO.

Putin a decis: în viitorul apropiat va semna un decret de recunoaştere a LNR şi a DNR. Şefu de stat rus le-a spus acest lucru lui Macron şi Scholz.

„Dragi colegi, am auzit opiniile dumneavoastră. Decizia va fi luată astăzi. Vreau să vă mulţumesc pentru participarea la această reuniune”, a declarat Vladimir Putin, potrivit agenţiei RIA Novosti, după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

O eventuală decizie de recunoaştere a independenţei autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk riscă să genereze întreruperea dialogului Rusiei cu NATO şi Uniunea Europeană.

Sugestiile făcute luni de Vladimir Putin intră în contradicţie cu poziţia anunţată săptămâna trecută de Kremlin. Kremlinul anunţase că Vladimir Putin considera că proiectul Dumei de Stat privind recunoaşterea independenţei regiunilor ucrainene Lugansk şi Doneţk nu este în conformitate cu Acordul de la Minsk.

Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a aprobat săptămâna trecută o rezoluţie prin care îi propune preşedintelui Vladimir Putin recunoaşterea independenţei regiunilor ucrainene Lugansk şi Doneţk, afectate de un conflict militar între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi proruşi.

#republici #recunoastere #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.