Cum se va încheia războiul din Ucraina: 5 scenarii posibile puse pe masă de analiştii militari şi politici

12 Mart. 2022, 17:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mart. 2022, 17:01 // Actual //  bani.md

O victorie totală a Rusiei, cu răsturnarea lui Zelenski? O lovitură de stat la Kremlin care îl înlătură pe Putin? Un război total între NATO şi Rusia? Iată scenariile posibile, potrivit analiştilor, la două săptămâni de la declanşarea „operaţiunii speciale” a lui Putin în Ucraina, scrie Financial Times.

„Operaţiunea” s-a dovedit a fi mult mai dură decât se aştepta liderul rus. Punând cap la cap ipotezele predominante în rândul experţilor din fiecare sector – adunate aici de Financial Times – pot fi formulate 5 scenarii.

1. Victoria totală a Rusiei şi răsturnarea lui Zelenski

În ciuda dificultăţilor enorme întâmpinate de ruşi, victoria lor completă este încă considerată ipoteza cea mai probabilă. Chiar şi în acest scenariu optimist pentru el, însă, Putin ar plăti un preţ mare în ceea ce priveşte pierderile militare şi economice, reputaţia aparatului său de apărare, consensul intern şi relaţiile internaţionale. Nu este deloc exclus să urmărească o victorie „totală”, cu răsturnarea guvernului lui Volodimir Zelenski, posibila ucidere a preşedintelui, instalarea unui regim-marionetă şi naşterea unui guvern ucrainean în exil. Dar şi în acest caz, ar trebui să facă faţă unei rezistenţe lungi.

2.Victoria parţială a Rusiei, împărţirea Ucrainei, guvernul Zelenski în Occident

Zelenski a respins până acum orice ofertă americană de evacuare de la Kiev, iar cu această decizie probabil că a salvat, dacă nu integritatea Ucrainei, însăşi ideea unei naţiuni ucrainene independente. Dar, în cancelariile aliate rămâne puternică ipoteza retragerii sale în Vest. Strategia militară a Rusiei, cu atacurile concentrate la Nord, Est, Sud şi Kiev, pare să confirme această direcţie. Ceea ce ar duce la o Ucraina pro-rusă în Est şi o Ucraina pro-occidentală în Vest, având ca şi capitală oraşul Lvov. Putin ar avea astfel „tamponul” pe care şi-l doreşte între el şi Occident.

3. Acord negociat: Nimeni nu primeşte totul

Până în prezent, Ucraina părea deschisă la concesii privind zonele pe care nu le controla din 2014, Crimeea (anexată deja de ruşi) şi zonele din Donbass prezidate de separatişti pro-ruşi (republicile Doneţk şi Lugansk). În schimb, a exclus cu fermitate posibilitatea de a accepta propria demilitarizare, o declaraţie de neutralitate permanentă care să fie inclusă în Constituţie.

4. Retragerea Rusiei şi răsturnarea lui Putin

Este cel mai optimist scenariu. După 22 de ani de putere necontestată, impasul militar şi nemulţumirea generală cauzate de sancţiuni ar putea duce elitele şi aparatele militare să se revolte, iar populaţia – la proteste în masă. Prea multă speranţă ar fi însă o greşeală, pentru că stăpânirea liderului este încă fermă.

5. Un război între NATO şi Rusia

Chiar şi cel mai catastrofal rezultat nu poate fi încă exclus. O reacţie rusă poate fi declanşată de diverse mişcări occidentale, de la trimiterea de arme la Kiev până la sancţiuni. Până acum, NATO a avut grijă să sublinieze că nu alianţa ca atare îi aprovizionează pe ucraineni şi a refuzat cererile repetate ale acestora pentru o zonă interzisă de zbor, care ar duce instantaneu la ciocniri cu ruşii. Dar nu au lipsit avertismentele reciproce: ruşii au precizat clar că trimiterea polonezilor la Kiev ar deschide „un scenariu foarte nedorit şi potenţial periculos”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns că atacurile asupra liniilor de aprovizionare occidentale din Ucraina vor escalada.

 

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.