BNM: Inteligența Artificială poate zgudui sistemul bancar dacă scapă de sub control

Băncile centrale trebuie să se asigure că instituțiile financiare adoptă tehnologiile moderne și Inteligența Artificială, dar fără a ignora riscurile majore pe care acestea le implică. Mesajul vine de la guvernatoarea Banca Națională a Moldovei (BNM), Anca Dragu, care avertizează că valul digitalizării poate deveni o sabie cu două tăișuri pentru sistemul bancar.

„Există acest mega trend al digitalizării și al Inteligenței Artificiale, inclusiv în băncile comerciale și în cele centrale. Dar trebuie să fim conștienți că acestea au și riscuri foarte mari asociate”, a declarat oficialul, citat de publicația bursa.ro.

Potrivit Ancăi Dragu, peste jumătate dintre băncile centrale din lume analizează deja integrarea AI în activitatea zilnică, însă rolul autorităților de reglementare devine crucial pentru a preveni derapajele. „Productivitatea și competitivitatea vor crește pe termen mediu și lung, dar digitalizarea trebuie utilizată cu măsură și responsabilitate”, a subliniat aceasta.

Guvernatoarea BNM a evidențiat că Republica Moldova se află printre țările avansate din punct de vedere al digitalizării, însă acest avantaj vine la pachet cu provocări serioase. Într-o piață mică, precum cea locală, costurile de conformare în special cele legate de prevenirea spălării banilor sunt ridicate și afectează competitivitatea.

„Trebuie să cerem băncilor să gestioneze riscurile, ceea ce înseamnă costuri suplimentare. Iar într-o economie mică, aceste costuri per client sunt mult mai mari”, a explicat Dragu.

Oficialul a atras atenția că utilizarea tehnologiilor avansate necesită un echilibru delicat între eficiență și siguranță, în condițiile în care orice greșeală poate avea consecințe grave pentru întregul sistem financiar.

În acest context, Banca Națională a Moldovei analizează deja propriile reglementări și pregătește integrarea AI în activitatea internă. „Ne dorim să fim în top, dar asta presupune responsabilitate maximă. Orice derapaj este costisitor, iar încrederea se pierde foarte ușor și se recâștigă în ani”, a avertizat guvernatoarea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.