BNM: Inteligența Artificială poate zgudui sistemul bancar dacă scapă de sub control

Băncile centrale trebuie să se asigure că instituțiile financiare adoptă tehnologiile moderne și Inteligența Artificială, dar fără a ignora riscurile majore pe care acestea le implică. Mesajul vine de la guvernatoarea Banca Națională a Moldovei (BNM), Anca Dragu, care avertizează că valul digitalizării poate deveni o sabie cu două tăișuri pentru sistemul bancar.

„Există acest mega trend al digitalizării și al Inteligenței Artificiale, inclusiv în băncile comerciale și în cele centrale. Dar trebuie să fim conștienți că acestea au și riscuri foarte mari asociate”, a declarat oficialul, citat de publicația bursa.ro.

Potrivit Ancăi Dragu, peste jumătate dintre băncile centrale din lume analizează deja integrarea AI în activitatea zilnică, însă rolul autorităților de reglementare devine crucial pentru a preveni derapajele. „Productivitatea și competitivitatea vor crește pe termen mediu și lung, dar digitalizarea trebuie utilizată cu măsură și responsabilitate”, a subliniat aceasta.

Guvernatoarea BNM a evidențiat că Republica Moldova se află printre țările avansate din punct de vedere al digitalizării, însă acest avantaj vine la pachet cu provocări serioase. Într-o piață mică, precum cea locală, costurile de conformare în special cele legate de prevenirea spălării banilor sunt ridicate și afectează competitivitatea.

„Trebuie să cerem băncilor să gestioneze riscurile, ceea ce înseamnă costuri suplimentare. Iar într-o economie mică, aceste costuri per client sunt mult mai mari”, a explicat Dragu.

Oficialul a atras atenția că utilizarea tehnologiilor avansate necesită un echilibru delicat între eficiență și siguranță, în condițiile în care orice greșeală poate avea consecințe grave pentru întregul sistem financiar.

În acest context, Banca Națională a Moldovei analizează deja propriile reglementări și pregătește integrarea AI în activitatea internă. „Ne dorim să fim în top, dar asta presupune responsabilitate maximă. Orice derapaj este costisitor, iar încrederea se pierde foarte ușor și se recâștigă în ani”, a avertizat guvernatoarea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.