120 de milioane de lei pe zi: cât ar fi costat criza motorinei în Moldova

24 Apr. 2026, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Apr. 2026, 15:29 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu a anunțat în Parlament inițiativa de încetare a stării de urgență în sectorul energetic și trecerea la starea de alertă. El a subliniat că măsurile aplicate au prevenit pierderi economice majore.

Șeful Executivului a declarat că, în perioada stării de urgență, autoritățile au reușit să deblocheze fonduri pentru importurile de carburanți și să introducă flexibilitate în vânzarea acestora la stațiile PECO, evitând astfel golirea stocurilor.

„Rezultatul a fost stabilizarea pieței și creșterea stocurilor. O singură zi de penurie de motorină ar fi însemnat pierderi de aproximativ 120 de milioane de lei pentru economie”, a avertizat premierul.

Potrivit lui Munteanu, starea de urgență „și-a produs efectul”, iar Republica Moldova a depășit faza acută a crizei energetice. Cu toate acestea, riscurile nu au dispărut complet, în special pe fondul instabilității regionale.

În acest context, Guvernul propune menținerea mecanismelor de intervenție prin instituirea stării de alertă, care va permite monitorizarea zilnică a stocurilor și reacții rapide în cazul unor noi perturbări pe piață.

„Ieșim din starea de urgență, dar nu renunțăm la responsabilitatea față de cetățeni. Este important să rămânem vigilenți”, a conchis premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Apr. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Apr. 2026, 15:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova își dorește integrarea rapidă în Uniunea Europeană, dar mizează pe reforme economice solide și instituții funcționale pentru a deveni un membru competitiv, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Mesajul a fost transmis la Forumul Economic de la Delphi, din Grecia, în cadrul unui panel dedicat viitorului Europei.

Popșoi a subliniat că extinderea Uniunii Europene trebuie să fie însoțită de o integrare economică mai profundă. „Extinderea este un lucru bun și o susțin pe deplin, dar fără aprofundarea instituțiilor europene – o uniune bancară, financiară și piețe de capital funcționale – nu vom putea vorbi despre un progres real”, a declarat oficialul.

El a atras atenția asupra potențialului economic nevalorificat al pieței unice europene, afectată de bariere interne.

„Dacă aceste fricțiuni ar fi eliminate, economia europeană ar putea aproape să se dubleze”, a spus ministrul, evidențiind impactul direct asupra creșterii economice.

Totodată, ministrul de externe a menționat că fragmentarea actuală afectează competitivitatea sectorului tehnologic european.

„Există inițiative pentru a accelera sectorul IT european, însă, în ansamblu, acesta rămâne mai mic decât o singură companie globală, precum Microsoft”, a explicat Popșoi.

Referindu-se la parcursul Republicii Moldova, oficialul a precizat că autoritățile își doresc aderarea cât mai rapidă, dar fără a compromite calitatea reformelor. „Ca reprezentant al cetățenilor, mi-aș dori ca Moldova să fie deja membră a Uniunii Europene, însă construirea instituțiilor solide necesită timp”, a afirmat el.

În acest context, Popșoi a insistat că reformele economice și instituționale sunt realizate în primul rând pentru cetățeni: „Construim instituții durabile, astfel încât să fim competitivi în piața unică și să avem un sistem economic și democratic stabil”.

În final, acesta a reiterat că Republica Moldova susține un proces de aderare bazat pe merit, fără derogări.

„Ne dorim să devenim membri cu drepturi depline, în aceleași condiții ca toate celelalte state, contribuind la economia europeană și beneficiind de aceleași oportunități”, a conchis Mihai Popșoi.

Forumul Economic de la Delphi este una dintre cele mai importante platforme de dialog din Europa de Sud-Est, care reunește anual lideri politici, oficiali guvernamentali, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri și academic. Evenimentul din acest an, ajuns la cea de-a XI-a ediție, abordează tendințele actuale privind provocările geopolitice și economice, riscurile climatice și transformarea digitală. Discuțiile vizează identificarea unor soluții comune pentru o dezvoltare durabilă și echitabilă, cu accent pe dialog, cooperare și inovare.