Piața imobiliară s-a prăbușit! Tranzacțiile, la minimul ultimilor 20 de ani

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele două decenii, cu o scădere accentuată a numărului de tranzacții, în special pe segmentul apartamentelor. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit acestuia, piața este împărțită în patru segmente – apartamente și case individuale, atât în Chișinău, cât și în restul țării – însă cel mai afectat este segmentul apartamentelor. Datele arată că numărul tranzacțiilor comerciale a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, cu aproximativ 27 de mii de tranzacții anualizate în primul trimestru din 2026.

În municipiul Chișinău, declinul este și mai pronunțat. Dacă în 2024 au fost înregistrate 23,7 mii de tranzacții, iar în 2025 – 14 mii, în primul trimestru din 2026 s-au realizat doar 2.240 de tranzacții, de două ori mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivel național, piața a coborât de la 52,5 mii de tranzacții în 2019 la doar 20,7 mii în 2025.

Expertul explică această scădere prin creșterea rapidă a prețurilor începând cu 2023, dar și prin majorarea costurilor de trai, care a redus capacitatea de cumpărare. În același timp, investitorii s-au retras, iar băncile comerciale și-au schimbat strategia, evitând finanțarea dezvoltatorilor și orientându-se spre credite ipotecare pentru locuințe deja finalizate.

„Companiile de construcție sunt nevoite să se autofinanțeze, ceea ce pune o presiune enormă pe activitatea lor. Din acest motiv, numărul locuințelor date în exploatare este la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani”, a subliniat Ioniță.

Structura pieței s-a schimbat semnificativ. Dacă în 2019 majoritatea tranzacțiilor erau realizate cu bani cash, în prezent aproximativ 70% dintre achiziții sunt făcute prin credite ipotecare. În primul trimestru din 2026, tranzacțiile prin ipotecă au ajuns la 6,9 mii, comparativ cu 4,1 mii tranzacții cash.

În ceea ce privește programul guvernamental Prima Casă, economistul susține că acesta și-a epuizat resursele mai devreme decât era prevăzut. În primele trei luni din 2026, fondurile au fost deja consumate, iar cererea continuă să depășească oferta.

„În forma actuală, programul nu mai este sustenabil și necesită reguli noi pentru beneficiari”, a avertizat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #piata #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.