Cum va fi calculat acum prețul la carburanți? ANRE a aprobat noua metodologie de calcul

Prețul de comercializare a produselor petroliere și a gazului lichefiat urmează să fie stabilite de fiecare agent economic în parte și nu poate depăși prețurile maximale determinate în conformitate cu prevederile unei noi Metodologii, aprobată astăzi de către Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Anunțul a fost făcut astăzi de ANRE, după ședința unde s-a aprobat noua Metodologie de calculare a prețului la carburanți, scrie Realitatea.md.

Potrivit noului document, prețurile la carburanți vor trebui să corespundă următoarelor principii: să contribuie la aprovizionarea fiabilă și eficientă a consumatorilor cu produse petroliere, să acopere costul produselor petroliere precum și cheltuielile necesare activității de comercializare a acestora și să asigure protecția intereselor legitime ale consumatorilor de produse petroliere.

Astfel, Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere stabilește:

modul de calculare a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere;
metoda determinării prețurilor maxime de comercializare cu ridicata a produselor petroliere;
metoda de stabilire de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a marjei la comercializarea produselor petroliere;
modalitatea de aplicare de către titularii de licențe a prețurilor de comercializare cu amănuntul și cu ridicata a produselor petroliere.

De asemenea, Metodologia prevede obligativitatea asigurării evidenței de către agenții economici a tuturor partidelor de produse petroliere importate, iar în cazul procurărilor locale, evidența partidelor procurate de la importatori. Prețul fiecărei partide comercializate se stabilește la un nivel ce nu poate depăși prețul maximal al acesteia. Pe măsura comercializării complete a fiecărei partide de produse petroliere, prețul pentru fiecare partidă nouă se stabilește reieșind din prețul maximal de intrare a acesteia, în ordine cronologică.

La modul practic, Metodologia aprobată în ședința de azi presupune mecanismul prin care companiile petroliere, o dată cu importul carburanților, urmează să-i atribuie fiecărei partide un preț maximal de comercializare. Acest preț se va baza pe următoarele elemente: cotațiile bursiere Platts pentru 14 zile anterioare efectuării importului, marjele comerciale stabilite de către ANRE și cotele accizelor și cotele TVA prevăzute de Codul Fiscal.

În rezultatul implementării Metodologiei va fi asigurată o corelare exactă a prețurilor finale pentru fiecare tonă/litru de produs petrolier la cotațiile bursiere internaționale. Pentru o transparență și mai mare a procesului, Agenția va publica în fiecare zi lucrătoare cotațiile bursiere relevante pentru benzină, motorină și gaz lichefiat.

Reieșind din necesitatea acordării companiilor petroliere a unei perioade minime de organizare atât a procesului de evidență a produselor petroliere pe fiecare partidă, cât și a procesului de calculare a prețurilor maximale pentru acestea, hotărârea privind aprobarea Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 iulie curent.

Totodată, prețurile actuale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere nu pot fi majorate de către vânzători până la intrarea în vigoare a Metodologiei respective.

Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere este obligatorie pentru toți agenții economici care desfășoară activitatea licențiată de comercializare cu ridicata și/sau cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat pe teritoriul Republicii Moldova.

Precizăm că, astăzi, unii experți au criticat noua Metodologie de calculare a prețului la carburanți, afirmând că în realitatea aceasta nu va micșora costul, ci va îngreuna și mai tare situația.

#preturi la carburanti #metodologie noua #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.