Cum vrea să scape Europa de depedența de gazul rusesc: Surse alternative și noi investiții în infrastrucură

Europa încearcă din răsputeri să scape de dependența de gazul rusesc, mai ales după ce Gazprom a anunțat că sistează complet livrările prin gazoductul Nord Stream 1. Statele UE au căutat surse alternative de aprovizionare. Este însă nevoie și de infrastructură.

„În Uniunea Europeană înmagazinarea gazelor este în prezent în jur de 80%, datorită diversificării aprovizionărilor, chiar dacă situația diferă de la o țară la alta. Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa. Înseamnă că este mai puțin.

Aceasta este cu siguranță o problemă majoră pentru europeni și mai ales pentru Germania, dar există și alte rute pentru a aduce gazul în Europa“, se arată într-o analiză realizată de fostul ministru român al Economiei, Alexandru Petrescu, citat de evz.ro.

Ca să reducă dependența de gazele din Rusia, Germania a investit în infrastructură și a căutat alte surse de aprovizionare. „Din ianuarie 2023 vor intră în funcțiune primele două terminale de gaze naturale lichefiate, ca să nu mai vorbim de rezervele de gaze, care sunt pline în proporție de 85%“, se mai arată în analiză.

Proiect scos din sertar

Războiul din Ucraina și amenințările Rusiei cu privire la sistarea fluxurilor de gaze, au readus în discuție un proiect mai vechi, care prevede realizarea unei conducte de gaz de 200 de kilometri care să lege Catalonia de Sudul Franței.

„Spania, Portugalia și Germania și-au reînnoit interesul față de acest proiect, dar Franța își exprimă reticența. Ideea unei conducte de gaz între Sudul Franței și Catalonia a fost lansată în 2013 la inițiativa guvernelor spaniol și francez și cu sprijinul Comisiei Europene.

Acest nou gazoduct s-ar adăuga astfel altor două deja existente, care leagă în prezent Franța de Spania. El ar trebui să permită transportul gazului natural lichefiat care sosește cu vaporul din Nigeria, Qatar și chiar Statele Unite, prin porturile spaniole“, se mai arată în analiză.

Guvernul francez consideră însă că operaționalizarea un astfel de proiect ar dura mai mulți ani și nu poate fi o soluție pentru a rezolva criza actuală. Guvernul spanion însă susține că investiția ar putea fi realizată în nouă luni.

Franța vine cu propuneri

Potrivit sursei citate, Guvernul de la Paris susține că înființarea de terminale GNL (gaz natural lichefiat) în nordul și estul Europei ar fi o soluție mai rapidă și ar necesita o investiție mai mică. Cert este că statele europene trebuie să ajungă la consens.

„Cheia rezilienței energetice stă în convergența strategică și timpul de răspuns la efectele penuriei de gaz în Europa, pe măsură ce criza se acutizează. Consiliul de miniștri ai Energiei are o misiune pe care nu are voie sa o rateze în această toamnă, respectiv implementarea masurilor pe termen scurt și mediu“, mai scrie în analiza sa Alexandru Petrescu.

#gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.