Cumnatul lui Renato Usatîi intră în businessul cu autobuze. Vrea să le livreze Ministerului de Interne din România

Șase firme au depus ofertă pentru livrarea de autovehicule în cadrul mega-licitației de 550 de milioane lei pe care o face Ministerul de Interne din România, prin Direcția Logistică Integrată.

Printre ele, și MHS Truck&Bus, parte din grupul Automobile Bavaria condus de Michael Schmidt, cunoscut ca prieten apropiar al președintelui României Klaus Iohannis, aceeași Automobile Bavaria care a câștigat, anul trecut, o licitație pentru livrarea a 600 de autovehicule BMW – contract de 20 de milioane euro pentru Poliția Română, contract care acum este anchetat, în vederea stabilirii legalității lui, de către Parchetul European. Automobile Bavaria este unul dintre cei mai mari dealeri de mașini germane din România, având o activitate de 25 de ani la noi în țară și o cifră de afaceri anuală de aproape 400 de milioane de euro.

Michael Schmidt este căsătorit cu sora politicianului Renato Usatîi, Veronica Schmidt.

MHS Truck&Bus, cu subcontractant MHS Truck&Bus, a depus ofertă (fiind, de altfel, singurul ofertant) pentru lotul 8 din achiziția MAI, în valoare de 7,8 milioane lei (circa 1,6 milioane de euro), adică pentru autobuze de minim 48+1+1 locuri, fiind dispusă să livreze în 24 de luni 5 astfel de autovehicule. MHS Truck&Bus este importator MAN în România.

Procedura de achiziție publică este acum în faza evaluării ofertelor. Departajarea lor se face în funcție de preț și de durata extinsă a perioadei de garanție acordate (cel puțin 36 de luni).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#schmidt #usatii #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.