Vârful PAS îl sfidează pe Putin – Moldova vrea să părăsească CSI! Bolea: Acest proces nu trebuie grăbit

Ministrul de Externe, Nicu Popescu a declarat de mai multe ori că Republica Moldova trebuie să iască treptat din CSI. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” că acest proces nu trebuie grăbit.

„Acest proces nu trebuie grăbit în ce privește piața de desfacere. Acum agricultorii moldoveni nu au unde exporta în altă parte producția sa. Totodată o parte dintre aceștia își livrează producția în Kazahstan, Kârgâzstan care sunt membre CSI “, a punctat Bolea.

Ministrul de Externe a declarat că Guvernul Republicii Moldova ia în considerare ieșirea oficială din Comunitatea Statelor Independete (CSI), organizație condusă de Rusia. Din CSI fac parte 9 dintre cele 15 state care se aflau în componența Uniunii Sovietice.

„În CSI nu vedem procese care au loc și care ar fi în interesul Republicii Moldova. Au loc unele întâlniri, dar noi nu participăm la ele. Acesta este răspunsul nostru la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. La export noi avem probleme încă din anul 2006, iar odată cu trecerea timpului vedem că această organizație devine tot mai puțin relevantă pentru țara noastră”, spunea ministrul de Externe Nicu Popescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #export #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.