Criza energetică mocnește! Parlicov acuză inacțiunea, Sandu speră la România

13 Mai 2025, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Mai 2025, 09:52 // Actual //  Ursu Victor

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu vede posibilă revenirea la achizițiile de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), motivând lipsa gazului necesar pentru producerea curentului și speranța unei alternative durabile prin interconectarea cu România.

„Nu cred [că vom reveni la Cuciurgan], mai ales pentru că, în primul rând, nu există gaz pentru ca MGRES să producă energie electrică. Și apoi, sper că peste câteva luni vom avea o linie directă cu România, ceea ce înseamnă că vom avea opțiuni. Astăzi, practic nu avem opțiuni, sau sunt foarte fragile, dar nu văd cum această situație s-ar putea schimba”, a declarat Sandu în cadrul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8.

Declarația vine în contextul unor dezbateri intense privind securitatea energetică a Republicii Moldova și capacitatea sa de a evita dependența de surse controlate de regimul de la Tiraspol.

Totuși, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, are o viziune mult mai pesimistă. Într-o declarație făcută la Rlive, Parlicov a criticat lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților după decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în special privind achiziția generatoarelor electrice.

„Domnul Junghietu [ministrul actual al Energiei – n.r.] a fost numit după ce a expirat mandatul CSE, și cumva acesta a expirat fără ca cineva să întreprindă ceva în legătură cu, în opinia mea, cel mai important punct din acea hotărâre – generatoarele, cel puțin cele 100 MW care ne-ar fi pregătit pentru vară”, a spus Parlicov.

Fostul ministru atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.