Telegramul lui Durov intră în liga greilor! 540 milioane USD profit și planuri de IPO, cu Musk alături

Pentru prima dată de la lansare, aplicația Telegram, fondată de Pavel Durov, a încheiat anul 2024 pe plus, obținând un profit net de 540 milioane de dolari, potrivit The Financial Times, care citează o prezentare internă adresată investitorilor.

Veniturile companiei, cu sediul în Dubai, au explodat până la 1,4 miliarde de dolari, față de doar 343 milioane în 2023, an în care Telegram raportase o pierdere de 173 milioane. Această creștere masivă se datorează numărului tot mai mare de abonamente plătite, veniturilor din publicitate, dar și proiectelor partenere cu criptomoneda Toncoin.

Pentru 2025, Telegram anticipează venituri de 2 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna o creștere de 46%, și un profit de 720 milioane de dolari. În februarie 2025, compania deținea deja lichidități în valoare de 530 milioane de dolari, excluzând activele sale cripto.

FT menționează că aceste cifre au fost prezentate potențialilor investitori înaintea lansării unei emisiuni de obligațiuni de 1,5 miliarde de dolari, menită să refinanțeze datoriile existente. Obligațiunile vor avea o dobândă de 9% și oferă investitorilor posibilitatea de a achiziționa acțiuni în eventualitatea unui IPO, cu o reducere de 20%.

În fața investitorilor, directorul de investiții al Telegram, John Hyman, a declarat că firma și-a atins toate obiectivele financiare. În prezentare, compania se poziționează ca cea mai mare platformă deschisă de inteligență artificială conversațională și anunță un parteneriat cu xAI, startup-ul de inteligență artificială al lui Elon Musk.

Totuși, Telegram recunoaște că planurile de listare publică ar putea fi afectate de investigația penală din Franța care îl vizează pe fondatorul său. În august 2023, Pavel Durov a fost reținut în Franța, în cadrul unui dosar ce vizează lipsa de reacție a Telegram la conținuturi ilegale. Ulterior, el a primit permisiunea instanței de a părăsi țara și s-a mutat în Emiratele Arabe Unite, însă dosarul rămâne deschis.

Într-o postare recentă, Durov a afirmat că reținerea sa a avut un substrat politic, susținând că a refuzat o solicitare din partea șefului serviciului francez de informații externe, Nicolas Lerner, de a bloca conturi conservatoare din România înaintea alegerilor. Durov spune că este gata să depună mărturie în instanță. Serviciile secrete franceze au respins acuzațiile.

Postarea lui Durov a fost redistribuită duminică de Elon Musk, care i-a adăugat un comentariu sec, dar sugestiv: „Wow”, adresat celor 220 de milioane de urmăritori ai săi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#durov #telegram #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat astăzi la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, Pereteatcu a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.