Telegramul lui Durov intră în liga greilor! 540 milioane USD profit și planuri de IPO, cu Musk alături

22 Mai 2025, 17:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Mai 2025, 17:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pentru prima dată de la lansare, aplicația Telegram, fondată de Pavel Durov, a încheiat anul 2024 pe plus, obținând un profit net de 540 milioane de dolari, potrivit The Financial Times, care citează o prezentare internă adresată investitorilor.

Veniturile companiei, cu sediul în Dubai, au explodat până la 1,4 miliarde de dolari, față de doar 343 milioane în 2023, an în care Telegram raportase o pierdere de 173 milioane. Această creștere masivă se datorează numărului tot mai mare de abonamente plătite, veniturilor din publicitate, dar și proiectelor partenere cu criptomoneda Toncoin.

Pentru 2025, Telegram anticipează venituri de 2 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna o creștere de 46%, și un profit de 720 milioane de dolari. În februarie 2025, compania deținea deja lichidități în valoare de 530 milioane de dolari, excluzând activele sale cripto.

FT menționează că aceste cifre au fost prezentate potențialilor investitori înaintea lansării unei emisiuni de obligațiuni de 1,5 miliarde de dolari, menită să refinanțeze datoriile existente. Obligațiunile vor avea o dobândă de 9% și oferă investitorilor posibilitatea de a achiziționa acțiuni în eventualitatea unui IPO, cu o reducere de 20%.

În fața investitorilor, directorul de investiții al Telegram, John Hyman, a declarat că firma și-a atins toate obiectivele financiare. În prezentare, compania se poziționează ca cea mai mare platformă deschisă de inteligență artificială conversațională și anunță un parteneriat cu xAI, startup-ul de inteligență artificială al lui Elon Musk.

Totuși, Telegram recunoaște că planurile de listare publică ar putea fi afectate de investigația penală din Franța care îl vizează pe fondatorul său. În august 2023, Pavel Durov a fost reținut în Franța, în cadrul unui dosar ce vizează lipsa de reacție a Telegram la conținuturi ilegale. Ulterior, el a primit permisiunea instanței de a părăsi țara și s-a mutat în Emiratele Arabe Unite, însă dosarul rămâne deschis.

Într-o postare recentă, Durov a afirmat că reținerea sa a avut un substrat politic, susținând că a refuzat o solicitare din partea șefului serviciului francez de informații externe, Nicolas Lerner, de a bloca conturi conservatoare din România înaintea alegerilor. Durov spune că este gata să depună mărturie în instanță. Serviciile secrete franceze au respins acuzațiile.

Postarea lui Durov a fost redistribuită duminică de Elon Musk, care i-a adăugat un comentariu sec, dar sugestiv: „Wow”, adresat celor 220 de milioane de urmăritori ai săi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.