Cursa spre UE: Moldova, „presată” să-și majoreze salariul minim cu 50%

Republica Moldova trebuie să ajusteze salariul minim pe economie astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu, pentru a se apropia de standardele Uniunii Europene (UE). Declarația a fost făcută de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 15 noiembrie 2024.

Potrivit economistului, această ajustare va consolida protecția socială a angajaților, va alinia Republica Moldova la țările vecine și va contribui la securitatea salarială. Efortul financiar necesar este unul sustenabil, iar măsurile trebuie implementate treptat, cu creșteri anuale.

În 2024, salariul minim pe economie este de 5.000 de lei lunar, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din salariul mediu, estimat la 14.300 de lei. Ioniță a subliniat că raportul dintre salariul minim și cel mediu trebuie să crească treptat, ajungând la 50% până în 2030.

Raportându-se la țările UE, unde salariul minim este de cel puțin 50% din salariul mediu în state precum România, Franța sau Croația, economistul a precizat că Republica Moldova se află la un nivel inferior, comparabil cu țări precum Letonia și Polonia, care au o protecție salarială mai redusă.

Din 2022, salariul minim în Moldova a crescut semnificativ, depășind salariile celor mai prost plătiți 10% dintre angajați. Totuși, pentru a atinge standardele UE, este necesară o ajustare continuă.

Conform estimărilor, salariul minim ar trebui să ajungă la:
– 6.200 de lei în 2025 (38% din salariul mediu)
– 7.700 de lei în 2026 (41%)
– 9.350 de lei în 2027 (43,5%)

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul ar trebui să aloce fonduri suplimentare, estimate la 290 de milioane de lei în 2025 și 1,27 miliarde de lei în 2027. Aceste investiții sunt considerate necesare pentru a proteja aproximativ 10% dintre angajații vulnerabili din țară.

„Este o responsabilitate comună a sindicatelor, patronatelor și Guvernului să se asigure că, până în 2030, salariul minim pe economie va reprezenta jumătate din salariul mediu. Impactul asupra salariaților vulnerabili va fi semnificativ, iar costurile sunt justificate de beneficiile sociale”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.