Curtea de Conturi - audit COVID: Milioane de lei acordate neregulamentar pentru sporul de performanță profesională

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat, la data de 13 aprilie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului performanței „Autoritățile competente au întreprins suficiente măsuri în vederea asigurării cetățenilor cu vaccinuri și atingerii imunității colective pentru combaterea infecției COVID-19?” și Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Curtea de Conturi susține că autoritățile și instituțiile implicate în procesul de imunizare, în unele cazuri nu au demonstrat responsabilitate pentru a asigura realizarea eficientă a obiectivelor din Planul național de imunizare anti-COVID-19, pentru atingerea imunității colective. Necesită a fi îmbunătățit procesul de sistematizare, monitorizare și gestionare a informațiilor privind imunizarea, deși acesta s-a desfășurat în condiții excepționale. În final, Curtea de Conturi a înaintat 8 recomandări de îmbunătățire a procesului de vaccinare.

Auditorii au informat Comisia parlamentară despre carențele în procesul de motivare a personalului pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19. Este vorba despre faptul că managerii instituțiilor medicale primare au avut o abordare neuniformă la motivarea categoriilor de personal implicat în acordarea asistenței medicale persoanelor suspectate sau infectate cu COVID-19.

Totodată, Managerii a 4 instituții medicale spitalicești, din 8 cele auditate, nu au asigurat desemnarea prin ordine a personalului antrenat nemijlocit în tratamentul pacienților infectați, ceea ce a determinat raportarea eronată, precum și solicitarea și alocarea din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală a sumei de 12,8 milioane lei.

De asemenea, unele instituții au organizat netransparent procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, acordând neregulamentar mijloace financiare în sumă de 29,2 milioane lei. 3 spitale raionale au achitat 18,4 milioane lei în lipsa ordinelor conducătorilor cu privire la stabilirea lunară a stimulentelor pentru motivarea angajaților implicați în acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19.

În concluzie, Curtea de Conturi a menționat că, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină. Totodată aceste măsuri au fost însoțite de ambiguități, și neconformități, cauzate de lipsa de experiență în gestionarea situației pandemice, insuficiența reglementărilor, lipsa interconectării sistemelor informaționale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#audit #Curtea de Conturi #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).