Datoria de stat va depăși 136 miliarde de lei în 2025: Creștere semnificativă a împrumuturilor externe și interne

Soldul datoriei de stat al Republicii Moldova la 31 decembrie 2025 va ajunge la aproximativ 136,44 miliarde de lei, cu o creștere semnificativă față de valoarea estimată pentru sfârșitul anului 2024. Majoritatea acestei datorii va fi externă, reprezentând 61,1% din total, în timp ce 38,9% va fi datorie internă. Creșterea datoriei va fi de 12,25 miliarde de lei, datorită finanțării externe și interne nete pozitive, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Ponderea datoriei de stat în PIB la finele anului 2025 este estimată la 39,2%, iar prognozele pentru anii următori sugerează o continuare a creșterii. În 2026, soldul datoriei de stat ar putea crește cu 12%, iar în 2027 va ajunge la aproximativ 167.030,2 milioane de lei, reprezentând 40,2% din PIB.

De asemenea, autoritățile estimează pentru anul 2025 emisiuni de împrumuturi de stat externe în valoare de 9.500,7 milioane de lei, echivalentul a 520,3 milioane dolari SUA, și rambursarea unor împrumuturi externe de 7.445,8 milioane de lei, echivalentul a 407,8 milioane dolari SUA.

Rata medie a dobânzii pentru obligațiunile de stat emise pe piața internă ar putea ajunge la aproximativ 6,6% pe an, iar împrumuturile externe noi vor avea o maturitate minimă de 12 ani, cu o preferință pentru creditorii multilaterali.

În ceea ce privește datoria externă, aceasta va ajunge la 83.319,5 milioane de lei la sfârșitul anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 4,3% față de nivelul estimat pentru anul 2024. Totuși, ca pondere în PIB, datoria externă va scădea ușor, ajungând la 23,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a anunțat contramăsuri economice pentru a-și apăra interesele după ce Statele Unite au decis să crească tarifele vamale pentru produsele chinezești de la 10% la 20%, măsură care intră în vigoare marți.

„China este puternic nemulțumită și se opune ferm” deciziei SUA, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China, calificând acțiunea Washingtonului drept „un act tipic de unilateralism și agresiune”, care nu respectă regulile comerțului internațional și ignoră vocile tuturor părților implicate.

Administrația Trump justifică majorarea tarifelor prin acuzația că Beijingul nu face suficient pentru a stopa traficul de fentanil în SUA. Însă, potrivit oficialilor chinezi, aceasta este doar „un pretext”, întrucât politica antidrog a Chinei este una dintre cele mai stricte din lume, iar cooperarea bilaterală în acest domeniu a avut „rezultate remarcabile”.

Ca răspuns la tarifele impuse de SUA, Beijingul a decis să introducă propriile tarife suplimentare asupra produselor americane, începând cu 10 martie. Potrivit agenției de presă Xinhua, China va impune:

15% taxe suplimentare pentru carne de pui, grâu, porumb și bumbac;
10% taxe suplimentare pentru soia, sorg, carne de porc și vită, produse acvatice, fructe, legume și lactate.
În plus, China a intensificat controalele asupra exporturilor de minerale cheie și a lansat o anchetă împotriva Google, ca parte a măsurilor de răspuns.

Tensiunile comerciale dintre cele două mari economii s-au amplificat în ultimii ani, în special în timpul primului mandat al lui Donald Trump (2017-2021), când SUA au impus tarife asupra a 370 de miliarde de dolari din exporturile chinezești. În replică, Beijingul a aplicat taxe asupra produselor americane, afectând în special sectorul agricol.

China rămâne una dintre cele mai mari piețe pentru produsele agricole din SUA, însă în ultimii doi ani exporturile americane către China au scăzut cu până la 20%, o tendință care s-ar putea accentua pe fondul actualului conflict comercial.