De ce a pierdut Rusia sute de tancuri și de blindate în Ucraina. Experți militari: „Sicrie mobile”

Rusia a pierdut cel puțin 580 de tancuri și mii de vehicule militare blindate de când a lansat invazia la scară largă în Ucraina. Experții militari citați de CNN și BBC pun acest lucru pe seama unui defect de fabricație, supranumit „efectul Jack in the box”.

Principala problemă a tancurilor rusești este modul în care este depozitată muniția. Tancul este extrem de vulnerabili, deoarece chiar și o lovitură indirectă poate declanșa o reacție în lanț care poate duce la explozia întregul depozit de muniție de până la 40 de obuze. Unda de șoc rezultată poate fi suficientă pentru a arunca turela tancului până la la etajul doi al unei clădiri, așa cum se poate vedea într-un videoclip difuzat recent pe rețelele de socializare. Se estimează că sute de tancuri rusești au fost distruse de când Moscova și-a lansat ofensiva. Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a pronunțat chiar și o cifră: 580.

„Ceea ce vedem la tancurile rusești este un defect de proiectare”, a declarat Sam Bendett, consilier al programului de studii rusești la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană.

Tancul are, în general, un echipaj format din trei soldați, doi plasați în turelă, la arme, și al treilea care conduce. „Dacă nu ieși în câteva secunde după explozie, ești pur și simplu prăjit în interior”, a spus Nicholas Drummond, analist al industriei de apărare specializat în războiul terestru și fost ofițer al armatei britanice.

Drummond a spus că exploziile munițiilor cauzează probleme pentru aproape toate vehiculele blindate pe care Rusia le folosește în Ucraina. El a dat exemplul vehiculului de luptă de infanterie BMD-4, capabil să transporte până la 8 soldați. El a spus că BMD-4 e un „sicriu mobil”, „șters” de pe fața pământului când e lovit de o rachetă.

Cum acționează rachetele Javelin SUA au furnizat Ucrainei 2.000 de rachete antitanc Javelin la începutul conflictului și de atunci au trimis cel puțin încă 2.000. Rachetele Javelin pot fi trase astfel încât să explodeze în partea de sus unui tanc, unde armura este cea mai slabă, potrivit producătorului Lockheed Martin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tanc #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.