De ce tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza 5G? Cum afectează echipamentele

În ultima perioadă observăm că tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza frecvențelor 5G. Într-o postare pe Telegram, canalul runway09.aviation explică cauzele acestor suspendări.

Totul a început după ce The Boeing Company au emis o directivă în care recomandă operatorilor modelelor 777 și 747-8 să nu efectueze zboruri pe aeroporturile SUA unde au fost instalate emițătoare 5G. Acestea din cauza că frecvența 5G ar putea cauza interferențe cu echipamentele de bord.

După această recomandare, operatori ca All Nippon Airways, Etihad Airways, Air India și British Airways au încetat zborurile cu aceste tipuri de aeronave spre SUA, fapt care a creat mai multe întârzieri în orarele de zbor.

Dar ce este cu această tehnologie 5G și de ce ar putea afecta echipamentele de la bordul unei aeronave?

După 2G, 3G și 4G, 5G este generația a 5-a de rețele mobile ce permite schimbul de date la o viteză și capacitate foarte mare între mașini, device-uri și dispozitive inteligente. Noi nu o să intrăm mult în detalii tehnice despre 5G fiindcă nu asta ne interesează acum.

Deci, toată problema asta a pornit din SUA și se învârte în jurul benzii ”C” din spectrul de frecvențe 5G, și anume frecvențele de la 3.3 până la 4.2GHz la care râvnesc operatorii americani de telefonie mobilă AT&T și Verizon.

Și aici apare cea mai mare problemă – interferența antenelor 5G cu un dispozitiv de la bordul aeronavei numit – Radioaltimetru, care funcționează în diapazonul 4.2GHz – 4.4GHz.

Radioaltimetrul este un dispozitiv electronic de la bordul aeronavei capabil de măsurare cu înaltă precizie a înălțimii aeronavei față de suprafață. Informațiile de la radioaltimetru sunt folosite de nenumărate sisteme de la bord, inclusiv sistemul de autopilot sau cel de control al puterii motoarelor. Indicațiile radioaltimetrului sunt esențiale în timpul apropierii pe timp de ceață în regim de autopilot.

Deși e echipat cu filtre, acesta este foarte sensibil la interferențe, erorile în indicațiile radioaltimetrului ar putea duce la catastrofe aviatice.
Un exemplu ar fi catastrofa din 2009 a zborului Turkish 1951 din Amsterdam, unde un radioaltimetru defect a continuat să reducă puterea motoarelor până când aeronava s-a prăbușit într-un final.

Ok, de ce atunci zborurile din Europa nu sunt afectate, deși tehnologia 5G a fost implementată în 24 de țări din Uniunea Europeană?
De ce EASA – European Union Aviation Safety Agency nu impune restricții?

Iarăși e vorba de detalii și parametri tehnici, în general însă, în Uniunea Europeană, pentru 5G se folosesc frecvențele 3.3-3.8 GHz, mult sub pragul de interferențe cu radioaltimetrele aeronavelor.

În Franța de exemplu, standardele de amplasare a antenelor lângă aeroporturi sunt mai drastice. Astfel este creată o zonă buffer ce asigură o protecție pentru ultimele 96 secunde de zbor până la aterizarea aeronavelor, în SUA de exemplu, standardele protejează ultimele 20 de secunde de zbor.

De asemenea puterea emițătoarelor în Franța e de 2,5 mai mică, iar antenele au o ușoară înclinare ce îndreaptă undele spre sol, spre deosebire de SUA, unde antenele emit în plan orizontal.

Ce se face pentru a ieși din acest impas electronic?

Federal Aviation Administration a solicitat înghețarea pe timp 2 săptămâni a lucrărilor de instalare a antenelor 5G în preajma aeroporturilor pentru a regula problema.

Între timp s-au analizat riscurile și s-au permis zborurile pentru unele aeronave de model Boeing 717, 737, 747, 757, 767, 777, McDonnell Douglas-10/11 și Airbus modelele A300, A310, A319, A320, A330, A340, A350 și A380.

Boeing-urile 787 Dreamliner însă nu au o soartă așa de fericită ca restul aeronavelor. Acestea au primit ban permanent de aterizare în aeroporturile unde vor fi antene 5G. Asta deoarece frecvența 5G creează interferențe în lucrul radioaltimetrelor acestora. Iar aceasta creează un risc ridicat de cedare a reversurilor motoarelor, fapt ce ar putea duce la deraparea de pe pista de aterizare.

Nu se știe încă cine va achita pierderile cauzate de schimbările radioaltimetrelor de pe 787 dat fiind că operatorii de telefonie mobilă deja au investit peste 82 de miliarde de dolari în dezvoltarea rețelelor 5G.

Cine va face compromisul? Operatorii aerieni sau cei de telefonie mobilă?

Regularea acestui conflict ține de Federal Aviation Administration și Federal Communications Commission.

Un lucru este însă cert însă: în scurt timp 5G va fi prezentă global, inclusiv pe multe aeroporturi, iar avioanele vor zbura la fel de sigur, poate chiar și mai sigur.

#companii aeriene #zboruri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.