DECIS: Abrogarea „Legii miliardului” de către Parlament, NECONSTITUȚIONALĂ

Abrogarea „Legii miliardului” de către majoritatea PSRM-Șor din 16 decembrie 2020 a fost declarată neconstituțională. Hotărârea a fost pronunțată acum câteva minute de președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, după examinarea sesizării deputaților „Pro Moldova”, Andrian Candu și Vladimir Cebotari.

Potrivit Domnicăi Manole, judecătorul Nicolae Roșca a avut o opinie „parțial concordantă”.

Decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Amintim că Curtea Constituțională a examinat azi sesizarea referitoare la abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, prin care banii furați din sistemul bancar în 2014 „s-au pus pe umerii cetățenilor”. Anularea acesteia a fost votată pe 16 decembrie 2020 de către deputații PSRM și platforma „Pentru Moldova”.

În decembrie 2020, Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat că anularea legii miliardului poate, de fapt, anula toate eforturile care s-au făcut pentru însănătoșirea sistemului financiar al Republicii Moldova. „Este o inițiativă care va avea efecte nefaste asupra țării, asupra cetățenilor”, a spus guvernatorul în cadrul unui interviul pentru Europa Liberă.

Totodată, legea a intervenit subit în activitatea unei autorități publice independente, fără nicio argumentare fundamentată sau analiză complexă a impactului acesteia, atât asupra activității și bugetului Băncii Naționale, cât și asupra procedurilor de lichidare ale unor bănci și creditorilor acestora. Astfel, decizia de anulare a legii miliardului poate avea repercusiuni și asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate creditele de urgență.

Realitatea.md amintește că pe 22 decembrie, în urma contestației depuse de deputații grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu și Vladimir Cebotari, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea legii prin care a fost abrogată „Legea miliardului”.

Deputații care au votat pentru anularea legii au declarat că în acest fel va fi eliminată presiunea fiscală suplimentară asupra populației și economiei Republicii Moldova.

Legea miliardului presupune convertirea miliardului furat din cele trei bănci în datorie de stat.

#CC #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.