DECIS: Abrogarea „Legii miliardului” de către Parlament, NECONSTITUȚIONALĂ

Abrogarea „Legii miliardului” de către majoritatea PSRM-Șor din 16 decembrie 2020 a fost declarată neconstituțională. Hotărârea a fost pronunțată acum câteva minute de președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, după examinarea sesizării deputaților „Pro Moldova”, Andrian Candu și Vladimir Cebotari.

Potrivit Domnicăi Manole, judecătorul Nicolae Roșca a avut o opinie „parțial concordantă”.

Decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Amintim că Curtea Constituțională a examinat azi sesizarea referitoare la abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, prin care banii furați din sistemul bancar în 2014 „s-au pus pe umerii cetățenilor”. Anularea acesteia a fost votată pe 16 decembrie 2020 de către deputații PSRM și platforma „Pentru Moldova”.

În decembrie 2020, Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat că anularea legii miliardului poate, de fapt, anula toate eforturile care s-au făcut pentru însănătoșirea sistemului financiar al Republicii Moldova. „Este o inițiativă care va avea efecte nefaste asupra țării, asupra cetățenilor”, a spus guvernatorul în cadrul unui interviul pentru Europa Liberă.

Totodată, legea a intervenit subit în activitatea unei autorități publice independente, fără nicio argumentare fundamentată sau analiză complexă a impactului acesteia, atât asupra activității și bugetului Băncii Naționale, cât și asupra procedurilor de lichidare ale unor bănci și creditorilor acestora. Astfel, decizia de anulare a legii miliardului poate avea repercusiuni și asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate creditele de urgență.

Realitatea.md amintește că pe 22 decembrie, în urma contestației depuse de deputații grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu și Vladimir Cebotari, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea legii prin care a fost abrogată „Legea miliardului”.

Deputații care au votat pentru anularea legii au declarat că în acest fel va fi eliminată presiunea fiscală suplimentară asupra populației și economiei Republicii Moldova.

Legea miliardului presupune convertirea miliardului furat din cele trei bănci în datorie de stat.

#CC #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.