Decizia OPEC+ de a amâna creșterea producției împinge prețurile petrolului în sus

Preţurile petrolului au urcat luni cu aproape 3% ca urmare a deciziei OPEC+ de a amâna planurile de creştere a producţiei cu o lună, în timp ce piaţa se pregăteşte pentru o săptămână critică, în care americanii vor alege un nou preşedinte, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,82%, la 75,16USD pe baril. Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,01%, la 71,58 USD pe baril.

Duminică, OPEC+ a declarat că îşi va prelungi reducerea producţiei de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) cu încă o lună, în decembrie, cu o creştere deja amânată din octombrie, din cauza scăderii preţurilor şi a cererii slabe.

OPEC+, care include Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol plus Rusia şi alţi aliaţi, trebuia să crească producţia lunară cu 180.000 bpd din decembrie.

Prelungirea reducerii pentru tot trimestrul patru al anului 2024 ”aruncă în incertitudine angajamentul grupului de a normaliza livrările” în 2025, a declarat Walt Chancellor, un strateg energetic la Macquarie, adăugând că anunţul ar putea atenua unele temeri legate de ”un război al preţurilor” al OPEC+.

OPEC rămâne foarte optimistă în ceea ce priveşte cererea de petrol atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a declarat luni secretarul general Haitham Al Ghais la un eveniment din industria energetică la Abu Dhabi.

Grupul TotalEnergies estimează că cererea globală de petrol va atinge vârful după 2030, în cele două scenarii cele mai probabile de tranziţie energetică din raportul său anual privind perspectivele energetice.

Între timp, CEO-ul companiei italiene de energie Eni a spus că reducerile OPEC+ ale livrărilor de petrol şi eforturile recente de a le elimina au crescut volatilitatea pe pieţele de energie şi au împiedicat investiţiile în producţie nouă.

Producţia de petrol a OPEC a revenit în octombrie de la cel mai scăzut nivel din acest an, în luna precedentă, deoarece Libia a rezolvat o criză politică, a constatat un sondaj Reuters, deşi un efort suplimentar al Irakului de a-şi îndeplini reducerile promise alianţei mai largi OPEC+ a limitat câştigul.

Pe plan politic, candidata democrată Kamala Harris şi republicanul Donald Trump rămân practic la egalitate în sondajele de opinie înainte de ziua alegerilor prezidenţiale americane de marţi, iar câştigătorul ar putea să nu fie cunoscut timp de câteva zile după încheierea votului.

Investitorii au urmărit, de asemenea, orice escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Joi, site-ul de ştiri american Axios a relatat că serviciile de informaţii israeliene au sugerat că Iranul se pregăteşte să atace Israelul din Irak în câteva zile, citând două surse israeliene neidentificate.

”Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt din nou în prim plan în timp ce traderii aşteaptă atacul de răspuns iranian”, a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior pentru tranzacţionare la BOK Financial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.