Deficitul explodează! Moldova cumpără masiv, dar nu mai vinde nimic

Deficitul comercial al Republicii Moldova a înregistrat o creștere alarmantă în primele trei luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În perioada ianuarie–martie, diferența dintre importuri și exporturi a atins 1,74 miliarde dolari SUA, cu 504 milioane dolari mai mult față de aceeași perioadă din 2024, ceea ce reprezintă o majorare de 40,9%.

Exporturile de mărfuri s-au cifrat la 811,5 milioane dolari SUA, în scădere cu 11,9% față de trimestrul I al anului trecut. În același timp, importurile au crescut cu 18,3%, la 2,55 miliarde dolari SUA. Astfel, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut sub 32%, semnalând o adâncire a dezechilibrului comercial și o dependență crescută de mărfurile din afara țării.

În luna martie 2025, deficitul comercial lunar a fost de 659,1 milioane dolari SUA, cu 43,5% mai mult decât în martie 2024. Exporturile au înregistrat o valoare de 299,1 milioane dolari, iar importurile au urcat la 958,2 milioane dolari.

Structura exporturilor arată o reducere semnificativă a livrărilor către principalele piețe: România (–22,6%), Germania (–55,2%), Spania (–76,3%), SUA (–39,6%), Ucraina (–9,1%). Scăderi s-au înregistrat și la exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale (–68,7%), cereale (–41,2%), legume și fructe (–26,2%) și echipamente electrice (–20,6%). Totuși, unele piețe au înregistrat creșteri: exporturile spre Turcia s-au dublat, iar cele spre Italia și Țările de Jos au crescut cu 24,6% și respectiv 59,3%.

Importurile au fost impulsionate în special de gaze naturale (+52%), energie electrică (de 5,9 ori mai mult), vehicule rutiere (+19%), fier și oțel (de 2 ori mai mult), dar și de creșteri semnificative din România, China, Turcia și Statele Unite. Ponderea importurilor din țările UE a crescut la 55,8%, în timp ce cea din CSI a scăzut la 3,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.