Déjà vu? Zimbabwe va emite monede de aur pentru a încerca să țină din nou sub control inflația galopantă

Banca centrală din Zimbabwe a anunțat că va începe să vândă luna aceasta monede de aur pentru a ține sub control inflația galopantă care a slăbit din nou semnificativ moneda locală, relatează agenția Reuters și Nasdaq.com.

John Mangudya, guvernatorul băncii centrale, a anunțat într-un comunicat remis presei luni că monedele vor putea fi cumpărate începând cu data de 25 iulie, acestea urmând a putea fi plătite în moneda locală, dolari și alte valute la un preț bazat pe costul internațional pentru aur la care se adaugă costurile de emitere a monedei.

Moneda numită „Mosi-oa-tunya” după numele indigen al cascadei Victoria va putea fi convertită în numerar sau folosită pentru tranzacții locale și internaționale, potrivit băncii centrale de la Harare.

Aceasta va conține 31,10 grame de aur și va fi pusă în circulație de băncile locale și două companii de tranzacționare a metalelor prețioase.

Anunțul vine după ce săptămâna trecută banca centrală din Zimbabwe și-a majorat dobânzile de referință de la 80% la 200% și a prezentat planuri de a adopta dolarul american ca monedă oficială pentru următorii 5 ani pentru a crește încrederea investitorilor și localnicilor în economie.

Hiperinflația este o problemă pentru țara africană de ani de zile, politicile economice ale fostului președinte Robert Mugabe care a condus țara timp de aproape 4 decenii ducând la prăbușirea monedei locale.

Inflația anuală a ajuns la aproape 192% în luna iunie, punând sub semnul îndoielii promisiunile noului președinte Emmerson Mnangagwa de a revitaliza economia.

Zimbabwe și-a tăiat 12 zerouri din moneda locală, dolarul zimbabwean, în 2009 după ce inflația a ajuns la un miliard la sută iar apoi a abandonat-o cu totul în 2015 în favoarea dolarului american.

Clienții băncilor din Zimbabwe au primit la momentul respectiv un dolar SUA pentru 35 de cvadrilioane de dolari zimbabweni după ce inflația ajunsese la 500 de miliarde la sută.

Guvernul noului președinte Emmerson Mnangagwa, care a fost timp de aproape 40 de ani mâna dreaptă a lui Robert Mugabe, a reintrodus dolarul zimbabwean în 2019 dar acesta s-a devalorizat din nou rapid.

#Zimbabwe #moneda #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.