Delegația Republicii Moldova a participat la ședințele anuale ale FMI și Grupului Băncii Mondiale la Washington

Delegația de la Chișinău, condusă de ministrul finanțelor,Dumitru Budianschi, și guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a avut întrevederi bilaterale cu oficiali ai Fondului Monetar Internațional(FMI), ai Grupului Băncii Mondiale (GBM), Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și membrii Constituenței FMI/GBM în cadrul Ședințelor anuale de primăvară de la Washington ale FMI și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 19-24 aprilie 2022.

Discuțiile s-au referit în principal la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional (FMI), situația economică globală și cea din Republica Moldova, cooperarea bilaterală, efectele războiului din Ucraina, combaterea inflației ș.a. Astfel, reprezentanții Moldovei au avut întâlniri cu șeful misiunii FMI pentru Moldova, Ruben Atoyan; Alfred Kammer, Director al Departamentului European al FMI și echipa sa, Kenji Okamura – vicedirector al FMI, Paul Hilbers– director executiv pentru Moldova al FMI, Koen Davidse – director executiv pentru Moldova al Grupului Băncii Mondiale, Anna Bjerde viceppreșidinte pentru Europa și Asia Centrală, Banca Rezervei Federale din New York, Odile Renaud-Basso, președintele BERD.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a purtat, de asemenea, discuții cu guvernatorii băncilor centrale din Lituania – Gediminas Šimkus, Belgia – Pierre Wunsch și Țările de Jos- Klaas Knot. Tematica abordată în acest format a vizat suplimentar impactul conflictului armat din Ucraina asupra situației macroeconomice din aceste țări, măsurile de diminuare a presiunilor inflaționiste, susținerea refugiaților ucraineni în Moldova. În cadrul acestor întruniri, oficialii au vorbit și despre agenda de reforme în sectorul bancar al Republicii Moldova, care și-a dovedit reziliența în timpul ultimelor crize, precum și despre derularea proiectul Twinning, lansat recent pentru consolidarea sistemului financiar de la noi. Șefii băncilor centrale din Lituania, Belgia și Țările de Jos și-au manifestat deschiderea și susținerea pentru reformele desfășurate de Banca Națională a Moldovei.

Din delegația Republicii Moldova au mai făcut parte secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, și viceguvernatorii Băncii Naționale, Arcadie Albul și Constantin Șchendra.

Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar International și ale Băncii Mondiale constituie o oportunitate majoră de realizare a unui schimb de experiență și opinii ale diverselor țări în domeniile dezvoltării economice și stabilității financiare în contextul evoluțiilor regionale și globale curente, precum și pe termen lung.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vizita #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.