Depozitele de gaz din România au depășit cota de umplere de 90%

Depozitele de gaz din România au depăşit cota de umplere de 90%, a anunţat vineri prim-ministrul Nicolae Ciucă, spunând că populația şi companiile vor avea la dispoziţie cantitățile necesare de gaze „pentru a trece cu bine această iarnă”, scrie Digi24.

„Depozitele de gaz din România au depășit, azi, cota de umplere de 90 la sută. Avem cu 477 milioane de metri cubi de gaz depozitați deja în plus față de anul trecut, adică 2,774 miliarde mc din capacitatea totală de stocare de 3,07 miliarde. Românii și economia noastră vor avea la dispoziție întreaga cantitate de gaze necesară pentru a trece cu bine această iarnă, indiferent de cum va fi vremea”, a arătat Nicolae Ciucă vineri, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului României.

El a mai precizat că aproape jumătate din consumul zilnic de gaze pe perioada iernii este asigurat din producție internă, iar restul din depozite.

„Din cele 55 de milioane de metri cubi necesari pentru un consum zilnic mediu pe timpul iernii, aproape jumătate sunt produse intern, în mod curent, iar diferența este acoperită de cantitățile din depozite. Evaluările arată că nu există absolut nicio problemă în alimentarea cu gaze pentru populație, industrie, mediu de afaceri”, a mai scris Nicolae Ciucă.

#depozite #gaz #Guvern #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.