Casa Alinei Kabaeva din Elveția a fost scoasă la vânzare pentru 75,5 milioane de dolari

14 Oct. 2022, 11:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Oct. 2022, 11:00 // Au Bani //  MD Bani

O casă din Elveția, care ar aparține campioanei olimpice Alina Kabaeva, a fost scoasă la vânzare pentru 75 de milioane de franci elvețieni (aproximativ 75,5 milioane de dolari), scrie centrul de investigații Dosier. Jurnalistul de investigație l-a contactat pe agentul imobiliar care se ocupa de acest obiect. Kabaeva este un manager de top al National Media Group, multe investigații o numesc mama copiilor președintelui rus Vladimir Putin, iar sancțiunile internaționale i-au fost impuse pentru relațiile strânse cu președintele.

Casa este situată în Cologny, una dintre cele mai bogate municipalități din Elveția și din lume. De asemenea, se află pe strada Rampe de Cologny lângă casa care a aparținut prietenului lui Vladimir Putin, Genadie Timcenko. Acest teren face parte dintr-o proprietate numită „Villa Hauterive”. Acum, moșia este împărțită în două părți: una dintre ele aparținea președintelui Elveției Gustave Ador, iar în ultimii ani proprietarii erau imigranți din Arabia Saudită. Cea de-a doua, unde a rămas Kabaeva, potrivit documentelor aparține finanțatorului Pierre Alain Follier și soției sale, Wang Lin, scrie svoboda.org.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.