Deputații ruși au adoptat o lege care îi permite lui Putin încă două mandate de președinte

24 Mart. 2021, 15:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Mart. 2021, 15:15 // Actual //  MD Bani

Deputații ruși au adoptat miercuri o lege care îi oferă lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru două noi mandate prezidențiale, ceea ce deschide calea pentru o potențială rămânere a sa la Kremlin până în 2036, relatează AFP.

Legea fost adopptată pentru a pune „legislația electorală în acord cu noile norme ale Constituției”, conform site-ului camerei superioare a Parlamentului rus, vine după referendumul constituțional din vara lui 2020, scrie AGERPRES.

Un amendament controversat votat la referendum permite menținerea la putere a președintelui de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.

Limita de două mandate consecutive va exista în continuare, dar „această restricție nu se aplică celor care ocupau postul de șef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituției”, se arată în textul votat de deputați, care practic resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin.

Ajuns la putere în 2000, Putin s-a retras la sfârșitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008, instalându-l la Kremlinul pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev. După un interludiu de patru ani, el a fost reales președinte în 2012.

Revizuirea votată în vara lui 2020 introduce de asemenea în Constituție principii conservatoare susținute de președinte – credința în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat și femeie, educația patriotică -, precum și garanții sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.

Desfășurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al cărui rezultat nu lăsa loc de vreo îndoială, s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnîi a calificat acest referendum drept o „minciună uriașă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranității poporului rus.

17 Nov. 2026, 11:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 11:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat din Republica Moldova au acumulat datorii de 74,57 miliarde de lei, în timp ce valoarea activelor acestora se ridică la 112,7 miliarde de lei. Astfel, obligațiile financiare reprezintă aproximativ 66% din totalul activelor, potrivit datelor prezentate de directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în raportul privind administrarea patrimoniului public pentru anul 2025.

Analiza APP a cuprins 72 de entități economice active, dintre care 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține participații de peste 30% din capitalul social.

Potrivit raportului, activele totale ale acestor companii au ajuns la 112,7 miliarde de lei, în creștere cu 38,56 miliarde de lei față de anul precedent. În același timp, capitalul propriu cumulat a constituit aproximativ 37,79 miliarde de lei, în timp ce datoriile au atins 74,57 miliarde de lei, fiind în creștere comparativ cu 2024.

Raportul dintre datorii și active arată că, pentru fiecare 100 de lei în active deținute de entitățile analizate, aproximativ 66 de lei corespund obligațiilor financiare înregistrate în bilanț. Această proporție nu înseamnă însă că toate datoriile sunt restante sau trebuie achitate imediat, întrucât ele pot include obligații comerciale, împrumuturi și alte datorii cu termene diferite de scadență.

Situația financiară este contrastantă. Deși veniturile din vânzări ale celor 72 de entități au crescut cu 32,8%, până la 68,49 miliarde de lei, iar profitul net cumulat a ajuns la 3,09 miliarde de lei, 18 companii au încheiat anul 2025 pe pierderi.

Printre întreprinderile cu rezultate negative se numără Calea Ferată din Moldova, cu pierderi de aproximativ 90 de milioane de lei, Arena Națională, cu 42 de milioane de lei, CET-Nord, cu 37 de milioane de lei, Metalferos, cu 26,8 milioane de lei, și Editura Universul, cu 25,8 milioane de lei.

În schimb, cele mai mari profituri au fost raportate de Moldovagaz, cu 1,165 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău, cu 712 milioane de lei, și Energocom, cu aproximativ 400 de milioane de lei.

Ion Dodon a atras atenția că majorarea datoriilor impune o monitorizare mai atentă a capacității întreprinderilor de a-și onora obligațiile, a structurii de finanțare și a riscurilor financiare.

Șeful APP consideră necesară evaluarea individuală a companiilor, elaborarea unor planuri de redresare pentru întreprinderile cu pierderi persistente și valorificarea activelor care nu sunt utilizate eficient.

„Statul nu trebuie să fie un proprietar pasiv care doar deține active și constată anual rezultate financiare, uitând de existența acestor active. Statul trebuie să fie proprietar activ și responsabil”, a declarat Ion Dodon.

Raportul mai arată că valoarea bilanțieră a întregului patrimoniu public al Republicii Moldova constituia 178,87 miliarde de lei la începutul anului 2026. Din această sumă, 88,87 miliarde de lei reprezintă proprietatea gestionată de autoritățile centrale, iar aproximativ 90 de miliarde de lei revin patrimoniului administrat de autoritățile locale.