Destinația de lux care a devenit un coșmar pentru turiști. O familie va trebui să plătească 26.600 de dolari în plus

Renumit pentru plajele cu nisip fin, resorturile de lux și cumpărăturile scutite de taxe vamale, orașul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China s-a transformat într-un coșmar pentru 80.000 de turiști care au rămas blocați acolo, după ce autoritățile au impus un lockdown brusc din cauza cazurilor de Covid. Oamenii au reclamat că hotelurile au profitat de situație și au majorat prețurile. O familie a povestit că pentru șapte zile în plus de cazare va trebui să plătească încă 26.600 de dolari, scrie CNN.

Focarul de coronavirus a afectat peste 1.200 de oameni în Sanya, începând cu 1 august, iar virusul s-a răspândit și în zonele învecinate.

Având în vedere politica sa zero-Covid, China consideră că este vorba despre un focar major, așa că autoritățile din Sanya au închis în grabă orașul cu un milion de locuitori, inclusiv, aproximativ 80.000 de turiști.

Turiștii trebuie să prezinte cinci teste consecutive negative PCR, într-un interval de șapte zile, înainte de a li se permite să părăsească stațiunea.

În acest context, autoritățile au solicitat hotelierilor să ofere reduceri de 50% turiștilor rămași în carantină.

Cu toate acestea, o familie de 13 persoane trebuie să cheltuiască aproximativ 26.600 de dolari pentru o săptămână în plus la hotelul lor de cinci stele, inclusiv peste 100 de dolari de persoană pentru prânz și cină.

Și alți turiști blocați în Sanya au acuzat că unele hoteluri majorează prețurile pentru a profita de sejururile forțate.

Sâmbătă au fost anulate toate zborurile și trenurile cu program de plecare din Sanya, cunoscută sub denumirea de „Hawaii a Chinei”. Imaginile distribuite pe rețelele sociale arată haosul din aeroport în momentul în care pasagerii care urcaseră în avioane au fost obligați să coboare.

Pentru majoritatea turiștilor blocați, cea mai mare îngrijorare este dacă li se va da voie să plece după șapte zile.

China’s Hainan province suddenly went into lockdown, 80k travelers were detained. The funniest part is that many of them are tourists from Shanghai…

Sanya👇 #AmazingChina🥺 pic.twitter.com/zeqGeLHzsR

— Donna Wong💛🖤 (@DonnaWongHK) August 6, 2022

#hotel #lux #turisti #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.