Destinaţia turistică superbă, unde plaja este la o distanţă de mai puţin de o oră de pârtia de schi

Plaje întinse cu nisip fin sau stânci impunătoare, care pe alocuri adăpostesc peşteri ce aşteaptă să fie descoperite, ori istoria locului, care secole a fost cucerit de diferite civilizaţii, fiecare lăsând ceva în urmă, Ciprul are câte un pic pentru fiecare. Ciprul reuşeşte să atragă mai mulţi turişti străini decât destinaţiile româneşti. Cum reuşeşte insula să fie o destinaţie pentru fiecare tip de turist?

Poţi să schiezi, iar la 50 de minute distanţă să faci plajă şi baie în mare” – este vorba pe care o spun mulţi ciprioţi cu un soi de mândrie când sunt întrebaţi despre propria lor ţară. În realitate, nu este doar o vorbă, ci chiar o realitate. Diversitatea de relief din Cipru le permite turiştilor autohtoni sau străini să schieze în Munţii Trodos şi la o distanţă de 50 de minute de mers cu maşina pot face o baie în Marea Mediterană. Staţiunile de schi sunt însă cunoscute în rândul localnicilor, străinii aleg Ciprul pentru plajă şi mare, dar insula oferă mai mult de atât.

Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul adună în acelaşi loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist. Ciprul a atras anul trecut 3,9 milioane de turişti, un număr semnificativ având în vedere că populaţia insulei este de doar 1,2 milioane de persoane. Cu o strategie de promovare clară, Cipru reuşeşte să atragă turişti de trei ori peste populaţia ţării. Dintre aceştia, 80.000 de turişti au fost români. Ce îi atrage cel mai mult pe turişti în insulă? Ca insulă, Ciprul este mărginit de coastă, astfel că oriunde te-ai afla pe insulă, şansele de a găsi o plajă în apropiere sunt destul de mari.

Chiar dacă plajele sunt aproape la fiecare pas în Cipru, acestea se diferenţiază de la regiune la regiune. De la culoarea şi claritatea apei, nuanţa nisipului sau a stâncilor, facilităţi şi peisaj, fiecare plajă din Cipru are ceva al său. Coasta Ciprului se joacă cu forme, culori şi reliefuri. De la plaje întinse cu nisip fin, la stânci impunătoare de care apa se sparge ca şi când ar vrea mereu să învingă, însă sfârşeşte mereu învolburată. Peisajul este completat, pe alocuri, în multe dintre regiunile de la mare ale Ciprului, cu grote şi peşteri ascunse printre stâncile costiere, ferite parcă de privirea turiştilor aflaţi pe ţărm, mai mult descoperite de către cei care se aventurează pe mare, în plimbări cu barca. Pentru aceştia, fiecare peşteră e o nouă descoperire, care îi atrage spre a o pătrunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.