Dezastru demografic pentru Moldova. Rămâne fără oameni, cu o treime din populație pierdută

13 Aug. 2022, 09:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Aug. 2022, 09:10 // Actual //  bani.md

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică „existenţială”, cu cel mai rapid declin al populaţiei din Europa. Trauma s-a declanşat după prăbuşirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populaţie. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp.

La 1 ianuarie 2022, Moldova avea o populaţie de 2,603 milioane de persoane. Pentru orice economie, astfel de cifre sunt importante pentru că pot arăta, spre exemplu, cât de bogată este în comparaţie cu altele – PIB per capita –, cum evoluează şi care-i este locul în lume.

Cu toate acestea, nu există o estimare despre câţi moldoveni au emigrat şi, prin urmare, care ar trebui să fie cifrele populaţiei între recensăminte. În iulie, noul rezultat, actualizat pentru 2019, a fost în sfârşit făcut public. S-a bazat pe date culese de poliţia de frontieră cu algoritmi de identificare a numărului imens de moldoveni care călătoresc cu paşapoarte româneşti, ruse sau de altă natură. Nu este ceva în totalitate sigur, a spus Istrati, pentru că metodologia poate identifica persoanele doar dacă au călătorit măcar o dată cu un document moldovenesc. De asemenea, transnistrenii controlează o mare parte a graniţei Moldovei cu Ucraina, aşa că nu există deloc date din acea direcţie, dar BNS consideră că acestea nu sunt suficient de mari pentru a-şi schimba estimările pe care le are acum. Iar numerele sunt importante.

De la Marea Neagră până la Marea Adriatică, problema scăderii populaţiei este o dramă. În Moldova, este o traumă. Din 1989, populaţia sa s-a micşorat cu aproape o treime şi dacă tendinţa continuă în 15 ani ar putea ajunge la puţin peste jumătate din ceea ce era atunci. În ceea ce priveşte demografia, cifrele despre Moldova sunt cele mai înspăimântătoare din întreaga Europă. O astfel de pierdere devastatoare de populaţie provoacă deja probleme grave, cum ar fi lipsa forţei de muncă şi de profesionişti – medicii, profesorii –, dar aceste probleme afectează şi alte părţi ale Europei postcomuniste. Ceea ce este diferit este că scăderea populaţiei în Moldova a început să fie descrisă în termeni existenţiali. Încă de la obţinerea independenţei în 1991, Moldova a fost devastată de tulburări politice, sărăcie şi corupţie la scară mare. De asemenea, ţara a fost divizată între cei care îşi doresc un viitor legat de cel al UE şi de Occident, iar aici intră şi cei care doresc unirea cu România, şi cei care vor legături mai strânse cu Rusia.

Un studiu al Fondului pentru Populaţie al ONU şi al Centrului de Cercetare Demografică din Moldova estimează că până în 2035 populaţia ţării, fără Transnistria, se va micşora la 2,08 milioane, o scădere cu 22,38% faţă de 2019. Dacă s-ar presupune că populaţia Transnistriei s-a redus şi ea cu aproximativ un sfert şi până atunci va ajunge la aproximativ 300.000, populaţia întregii ţări va fi scăzut cu 45% în raport cu nivelul din 1989. Chiar înainte de colapsul Uniunii Sovietice în 1991, câteva mii de evrei moldoveni au reuşit să plece în Israel, iar emigrarea lor a crescut masiv ca număr la începutul anilor 1990.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 15:29 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!