Dezastru demografic pentru Moldova. Rămâne fără oameni, cu o treime din populație pierdută

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică „existenţială”, cu cel mai rapid declin al populaţiei din Europa. Trauma s-a declanşat după prăbuşirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populaţie. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp.

La 1 ianuarie 2022, Moldova avea o populaţie de 2,603 milioane de persoane. Pentru orice economie, astfel de cifre sunt importante pentru că pot arăta, spre exemplu, cât de bogată este în comparaţie cu altele – PIB per capita –, cum evoluează şi care-i este locul în lume.

Cu toate acestea, nu există o estimare despre câţi moldoveni au emigrat şi, prin urmare, care ar trebui să fie cifrele populaţiei între recensăminte. În iulie, noul rezultat, actualizat pentru 2019, a fost în sfârşit făcut public. S-a bazat pe date culese de poliţia de frontieră cu algoritmi de identificare a numărului imens de moldoveni care călătoresc cu paşapoarte româneşti, ruse sau de altă natură. Nu este ceva în totalitate sigur, a spus Istrati, pentru că metodologia poate identifica persoanele doar dacă au călătorit măcar o dată cu un document moldovenesc. De asemenea, transnistrenii controlează o mare parte a graniţei Moldovei cu Ucraina, aşa că nu există deloc date din acea direcţie, dar BNS consideră că acestea nu sunt suficient de mari pentru a-şi schimba estimările pe care le are acum. Iar numerele sunt importante.

De la Marea Neagră până la Marea Adriatică, problema scăderii populaţiei este o dramă. În Moldova, este o traumă. Din 1989, populaţia sa s-a micşorat cu aproape o treime şi dacă tendinţa continuă în 15 ani ar putea ajunge la puţin peste jumătate din ceea ce era atunci. În ceea ce priveşte demografia, cifrele despre Moldova sunt cele mai înspăimântătoare din întreaga Europă. O astfel de pierdere devastatoare de populaţie provoacă deja probleme grave, cum ar fi lipsa forţei de muncă şi de profesionişti – medicii, profesorii –, dar aceste probleme afectează şi alte părţi ale Europei postcomuniste. Ceea ce este diferit este că scăderea populaţiei în Moldova a început să fie descrisă în termeni existenţiali. Încă de la obţinerea independenţei în 1991, Moldova a fost devastată de tulburări politice, sărăcie şi corupţie la scară mare. De asemenea, ţara a fost divizată între cei care îşi doresc un viitor legat de cel al UE şi de Occident, iar aici intră şi cei care doresc unirea cu România, şi cei care vor legături mai strânse cu Rusia.

Un studiu al Fondului pentru Populaţie al ONU şi al Centrului de Cercetare Demografică din Moldova estimează că până în 2035 populaţia ţării, fără Transnistria, se va micşora la 2,08 milioane, o scădere cu 22,38% faţă de 2019. Dacă s-ar presupune că populaţia Transnistriei s-a redus şi ea cu aproximativ un sfert şi până atunci va ajunge la aproximativ 300.000, populaţia întregii ţări va fi scăzut cu 45% în raport cu nivelul din 1989. Chiar înainte de colapsul Uniunii Sovietice în 1991, câteva mii de evrei moldoveni au reuşit să plece în Israel, iar emigrarea lor a crescut masiv ca număr la începutul anilor 1990.

#demografie #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.