Dezastru la Calea Ferată! Tofilat: După 2025 vagoanele de marfă și cele de pasageri nu vor mai putea fi utilizate

Fostul director al CFM, Oleg Tofilat a dezvăluit într-o conferință de presă că 60% dintre vagoane sunt într-o stare rea, iar 40% sunt în stare critică, iar după anul 2025 nu vor putea fi operate decât în baza unor acorduri interstatale. Or, la compartimentul locomotive de manevră sunt cu perioada de exploatare depășită, de peste 30 de ani.

„După anul 2025 nu vom ave ace propune pieței pentru a asigura serviciile de transport. Trebuie de mișcat repede cu investițiile. Din cauza infrastructurii proaste trenurile se mișcă cu o viteză foarte mică, ceea ce crește costul de transport. De exemplu, costul CFM este mai mare este mai mare de 4-5 ori față de cel al ucrainenilor”, a explicat Tofilat.

Tofilat susține că fără decizii politice și alocarea banilor din partea statului, Calea Ferată nu poate fi salvată.

Situația la CFM a început să se agraveze după august 2022, când a început să scadă tranzitul din Ucraina după redeschdereas portului de la Odesa. „Fondul de rulment al companiei este negativ, iar pe fundalul reducerii traficului de mărfuri pe calea ferată se acumulează lunar deficit de capital”.

Pierderile estimative al CFM au constituit 147,7 milioane de lei în anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trafic #CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.