Dezastru la Calea Ferată! Tofilat: După 2025 vagoanele de marfă și cele de pasageri nu vor mai putea fi utilizate

Fostul director al CFM, Oleg Tofilat a dezvăluit într-o conferință de presă că 60% dintre vagoane sunt într-o stare rea, iar 40% sunt în stare critică, iar după anul 2025 nu vor putea fi operate decât în baza unor acorduri interstatale. Or, la compartimentul locomotive de manevră sunt cu perioada de exploatare depășită, de peste 30 de ani.

„După anul 2025 nu vom ave ace propune pieței pentru a asigura serviciile de transport. Trebuie de mișcat repede cu investițiile. Din cauza infrastructurii proaste trenurile se mișcă cu o viteză foarte mică, ceea ce crește costul de transport. De exemplu, costul CFM este mai mare este mai mare de 4-5 ori față de cel al ucrainenilor”, a explicat Tofilat.

Tofilat susține că fără decizii politice și alocarea banilor din partea statului, Calea Ferată nu poate fi salvată.

Situația la CFM a început să se agraveze după august 2022, când a început să scadă tranzitul din Ucraina după redeschdereas portului de la Odesa. „Fondul de rulment al companiei este negativ, iar pe fundalul reducerii traficului de mărfuri pe calea ferată se acumulează lunar deficit de capital”.

Pierderile estimative al CFM au constituit 147,7 milioane de lei în anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trafic #CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.