Dezastru la Calea Ferată! Tofilat: După 2025 vagoanele de marfă și cele de pasageri nu vor mai putea fi utilizate

Fostul director al CFM, Oleg Tofilat a dezvăluit într-o conferință de presă că 60% dintre vagoane sunt într-o stare rea, iar 40% sunt în stare critică, iar după anul 2025 nu vor putea fi operate decât în baza unor acorduri interstatale. Or, la compartimentul locomotive de manevră sunt cu perioada de exploatare depășită, de peste 30 de ani.

„După anul 2025 nu vom ave ace propune pieței pentru a asigura serviciile de transport. Trebuie de mișcat repede cu investițiile. Din cauza infrastructurii proaste trenurile se mișcă cu o viteză foarte mică, ceea ce crește costul de transport. De exemplu, costul CFM este mai mare este mai mare de 4-5 ori față de cel al ucrainenilor”, a explicat Tofilat.

Tofilat susține că fără decizii politice și alocarea banilor din partea statului, Calea Ferată nu poate fi salvată.

Situația la CFM a început să se agraveze după august 2022, când a început să scadă tranzitul din Ucraina după redeschdereas portului de la Odesa. „Fondul de rulment al companiei este negativ, iar pe fundalul reducerii traficului de mărfuri pe calea ferată se acumulează lunar deficit de capital”.

Pierderile estimative al CFM au constituit 147,7 milioane de lei în anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trafic #CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.