Dezastru la CFM: Restanțele la salarii se ridică la 156,8 milioane de lei

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) se află într-un amplu proces de reorganizare, având ca scop principal asigurarea eficienței și transparenței operațiunilor. Conducerea întreprinderii a anunțat că a inițiat măsuri menite să reducă costurile, să crească veniturile și să îmbunătățească serviciile oferite clienților.

Un accent deosebit este pus pe modernizarea infrastructurii, pentru a răspunde cerințelor pieței și pentru a recâștiga încrederea călătorilor. Cu toate acestea, prioritatea principală rămâne achitarea restanțelor salariale acumulate în perioada august-decembrie 2024. Aceasta vizează un număr de 4.997 de angajați, suma restantă ridicându-se la 156,86 milioane de lei.

„Suntem angajați să găsim soluții pentru a remedia situația economico-financiară a întreprinderii și să asigurăm plata tuturor restanțelor salariale. Modernizarea infrastructurii și eficientizarea activităților sunt pași esențiali în acest proces”, a declarat conducerea CFM într-un comunicat oficial.

În ciuda dificultăților financiare, întreprinderea își reafirmă angajamentul față de angajați și călători, subliniind că procesul de reorganizare va contribui la revitalizarea CFM și la creșterea competitivității pe piața transporturilor.

#CFM #datorii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.