Dezvăluiri SIS: Cum folosește Rusia propaganda și sabotajul pentru influență în Moldova

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a publicat un raport amplu privind tentativele de imixtiune externă ale Federației Ruse, care vizează destabilizarea Republicii Moldova și influențarea proceselor democratice. Potrivit documentului, Rusia a implementat o strategie complexă de influență, utilizând metode hibride precum finanțări ilegale, propagandă, sabotaj și manipularea proceselor electorale.

Raportul dezvăluie existența unui centru operațional la Moscova, coordonat de persoane afiliate grupului „Șor” și sprijinit de autoritățile ruse. Acesta are ca scop principal compromiterea referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană și destabilizarea alegerilor prezidențiale din 2024. În acest context, gruparea a utilizat structuri politice precum „blocul Victorie” pentru influențarea alegătorilor și promovarea agendelor pro-Kremlin.

„În primul trimestru 2024, la Moscova a fost creat un centru operațional de „comandă/coordonare” (în vederea imixtiunii în RM), sub protecția și controlul autorităților ruse (implicit FSB), care este coordonat de cetăţeanul Ilan ȘOR (condamnat definitiv în RM la 15 ani de închisoare, aflat în căutare şi sancţiuni internaţionale pentru spălare de bani şi tentative de destabilizare a RM), care s-a stabilit la Moscova”, se mai spune în raportul SIS.

SIS atrage atenția asupra utilizării propagandei și dezinformării prin rețele sociale, platforme media și grupuri online, precum și asupra instruirii unor tineri moldoveni în tabere din Rusia, unde aceștia au fost pregătiți pentru organizarea protestelor violente. De asemenea, raportul scoate în evidență presiunile economice și energetice exercitate de Rusia, inclusiv asupra regiunii transnistrene, și exploatarea vulnerabilităților Republicii Moldova în domeniul energetic.

„Un element tactic nou aplicat de către actorii cibernetici (afiliați intereselor F. Ruse), a fost crearea domeniilor web ce mimează în mare parte resurse web guvernamentale și non-guvernamentale (mec-gov.md, moldova-mediu.md, eupm-moldova.md, moldovasocial.com, parlament-moldova.cometc.). Acestea, la rândul lor, au fost utilizate pentru distribuirea dezinformării (narative de denigrare a valorilor europene şi inducere a panicii în societate) prin intermediul transmiterii în masă a unor mesaje electro”, potrivit raportului SIS.

Documentul menționează și sprijinul acordat de Rusia unor proiecte precum „EVRAZIA”, care facilitează finanțarea partidelor politice, promovarea propagandei ruse și atragerea tinerilor moldoveni prin diverse inițiative culturale. Totodată, se subliniază creșterea numărului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale a procesului electoral, menite să perturbe accesul la platformele guvernamentale și să inducă dezinformarea în rândul populației.

„Pe parcursul anului 2024, grupul criminal organizat (ȘOR), s-a aflat într-un proces permanent de identificare a mecanismelor camuflate de introducere în țară a surselor băneşti fiind documentate următoarele: Transportarea organizată a numerarului din FR în RM de către aşa-numiţi cărăuşi, şi persoane asociate (pe curse avia). Această modalitate este investigată de Poliție, Procuratură şi Serviciul Vamal. Transferuri băneşti din FR operate prin intermediul conturilor bancare de la „PROMSVYAZBANK” (aflată în sancţiuni internaţionale) – sistemul rusesc de plăți МИР, cu transferarea sumelor prin intermediul platformelor de plăți din Uzbekistan; transferuri P2P prin platforme de plăți şi bănci din Asia Centrală, sisteme de remiteri băneşti, precum: „Zolotaya Korona”. De la lansarea platformei „EVRAZIA” din Moscova, o atenție sporită a fost acordată regiunilor RM conduse de persoane afiliate lui Ilan ȘOR – UTA Găgăuzia, Taraclia şi Orhei. Administrația acestora au semnat contrate trilaterale cu „EVRAZIA” şi „PROMSVYAZBANK ”, pentru recepționarea surselor financiare, de fapt fiind un mod de a camufla finanțarea ilegală şi coruperea electorală”, se mai arată în informația SIS.

SIS a implementat măsuri complexe pentru contracararea riscurilor, inclusiv informarea autorităților și inițierea de proceduri legale împotriva persoanelor și organizațiilor implicate. Raportul subliniază importanța consolidării securității naționale și a accelerării integrării europene, evidențiind urgența sporirii rezilienței Republicii Moldova în fața acestor amenințări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SIS #raport #alegeri #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul lunii octombrie, o modificare legislativă în domeniul fitosanitar al Turciei a blocat parțial fluxul comercial de cereale și oleaginoase moldovenești prin portul Constanța. Analiza economistului Iurie Rija arată că traderii din România, care de obicei preluau loturi de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Republica Moldova pentru reexport către Turcia, au încetat să mai accepte volumele, invocând noile cerințe privind trasabilitatea mărfii.

Conform noilor reguli, dacă țara de origine diferă de țara de încărcare, importatorul trebuie să prezinte două documente obligatorii: certificatul fitosanitar original din țara de origine și unul de reexport din țara de tranzit. În cazul Constanței, autoritățile române nu pot elibera acest certificat suplimentar dacă marfa nu intră oficial în regim de import în România. Prin urmare, grânele moldovenești încărcate direct la Constanța nu pot fi direcționate spre porturile turcești. Situația este similară pentru fluxurile prin porturile Reni sau Odesa, unde este necesar un certificat ucrainean de reexport.

În consecință, Constanța – principala poartă de ieșire a cerealelor moldovenești spre Turcia și Orientul Mijlociu – a devenit, temporar, inaccesibilă. O parte dintre traderi redirecționează volumele spre alte destinații, inclusiv UE, însă pierderea pieței turce rămâne resimțită puternic.

Blocajul din comerț a dus la o reechilibrare a pieței interne, în favoarea procesatorilor locali – mori, fabrici de ulei și producători de nutrețuri combinate – care beneficiază acum de o disponibilitate mai mare a materiei prime. În nordul Moldovei, floarea-soarelui se cumpără la circa 9,30 lei/kg, iar în portul Giurgiulești la 9,90 lei/kg. Grâul se tranzacționează între 3,00 și 3,50 lei/kg, în funcție de calitate. În portul Constanța, prețul pentru floarea-soarelui s-a stabilizat la 590–595 USD/tonă, ceea ce arată că piața regională a absorbit deja efectele schimbării legislative turcești.

Pe lângă barierele birocratice, agricultorii moldoveni și români se confruntă și cu o problemă naturală majoră: ploile abundente. În doar o săptămână, cantitatea de precipitații a depășit 100 mm, adică 18% din norma anuală, ceea ce a blocat combinele pe câmpuri. În nordul țării, peste 50% din suprafețele de floarea-soarelui nu sunt recoltate, în centru rămân nerecoltate circa 20%, iar doar sudul a finalizat campania, dar cu producții mai slabe.

Umiditatea ridicată a semințelor, estimată la 12% față de nivelul optim de 8%, va reduce conținutul de ulei și va genera costuri suplimentare de uscare. Pierderile mecanice la recoltare pot ajunge la 10–15% din totalul recoltei în zonele afectate de soluri grele și umede.

Dacă ploile continuă și recoltarea nu trece de 80% până la sfârșitul lunii octombrie, prețurile la floarea-soarelui ar putea urca temporar la 10,5–10,6 lei/kg pentru loturile uscate și curate. În scenariul unei îmbunătățiri a vremii, piața ar putea rămâne stabilă la 9,9–10 lei/kg.