Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului angajează noi specialiști în echipa sa

UNICEF Moldova și Primăria municipiului Chișinău au semnat un Memorandum de înțelegere, care vizează acordarea asistenței tehnice pentru realizarea drepturilor copiilor și adolescenților, inclusiv refugiați, în municipiul Chișinău.

În cadrul proiectului de asistență tehnică vor fi dezvoltate și consolidate mai multe servicii de protecție a copiilor, precum Asistența parentală profesionistă, Casa de copii de tip familial, Locuința socială asistată, Centrul maternal de plasament pentru cuplu mamă-copil, Centrul de zi pentru copii în situații de risc.

Astfel, în scopul consolidării sistemului de protecție a copilului în municipiul Chișinău, au fost instituite noi unități de personal în cadrul serviciilor sociale vizate.

În acest context, Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului anunță despre recrutarea specialiștilor pentru ocuparea următoarelor funcții vacante:

În cadrul Serviciului Centrul maternal de plasament pentru cuplu mamă-copil:

manager al Serviciului;
asistent social/asistentă socială;
psiholog/psihologă;
pedagog /pedagogă (4 unități);
șef/șefă de gospodărie;
îngrijitor/îngrijitoare de încăperi de producție și de serviciu.

În cadrul Serviciului de asistență parentală profesionistă:

asistent parental profesionist/asistentă parentală profesionistă (20 unități);
asistent social/asistentă socială (4 unități).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cadrul Serviciului Locuință socială asistată:

pedagog social/pedagogă socială (12 unități);
psiholog/psihologă.

În cadrul Serviciului Casă de copii de tip familial:

manager al Serviciului;
părinte educator/educatoare (4 unități);
asistent social/asistentă socială (2 unități).

În cadrul Serviciului Centrul de zi pentru copii în situație de risc:

pedagog organizator/pedagogă organizatoare (5 unități);
asistent social/asistentă socială (5 unități);
psiholog/psihologă (4 unități);
îngrijitor/îngrijitoare de încăperi (6 unități).

Pentru informații suplimentare privind condițiile de ocupare a funcțiilor vacante și data limită de aplicare la concurs, puteți accesa pagina Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului – www.dgpdc.md, sau ne puteți contacta la numărul de telefon 022 22 60 98.

#UNICEF Moldova #directia #protectia #drepturilor copiilor #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.