Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului angajează noi specialiști în echipa sa

UNICEF Moldova și Primăria municipiului Chișinău au semnat un Memorandum de înțelegere, care vizează acordarea asistenței tehnice pentru realizarea drepturilor copiilor și adolescenților, inclusiv refugiați, în municipiul Chișinău.

În cadrul proiectului de asistență tehnică vor fi dezvoltate și consolidate mai multe servicii de protecție a copiilor, precum Asistența parentală profesionistă, Casa de copii de tip familial, Locuința socială asistată, Centrul maternal de plasament pentru cuplu mamă-copil, Centrul de zi pentru copii în situații de risc.

Astfel, în scopul consolidării sistemului de protecție a copilului în municipiul Chișinău, au fost instituite noi unități de personal în cadrul serviciilor sociale vizate.

În acest context, Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului anunță despre recrutarea specialiștilor pentru ocuparea următoarelor funcții vacante:

În cadrul Serviciului Centrul maternal de plasament pentru cuplu mamă-copil:

manager al Serviciului;
asistent social/asistentă socială;
psiholog/psihologă;
pedagog /pedagogă (4 unități);
șef/șefă de gospodărie;
îngrijitor/îngrijitoare de încăperi de producție și de serviciu.

În cadrul Serviciului de asistență parentală profesionistă:

asistent parental profesionist/asistentă parentală profesionistă (20 unități);
asistent social/asistentă socială (4 unități).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cadrul Serviciului Locuință socială asistată:

pedagog social/pedagogă socială (12 unități);
psiholog/psihologă.

În cadrul Serviciului Casă de copii de tip familial:

manager al Serviciului;
părinte educator/educatoare (4 unități);
asistent social/asistentă socială (2 unități).

În cadrul Serviciului Centrul de zi pentru copii în situație de risc:

pedagog organizator/pedagogă organizatoare (5 unități);
asistent social/asistentă socială (5 unități);
psiholog/psihologă (4 unități);
îngrijitor/îngrijitoare de încăperi (6 unități).

Pentru informații suplimentare privind condițiile de ocupare a funcțiilor vacante și data limită de aplicare la concurs, puteți accesa pagina Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului – www.dgpdc.md, sau ne puteți contacta la numărul de telefon 022 22 60 98.

#UNICEF Moldova #directia #protectia #drepturilor copiilor #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.