Director ONU: Cei mai bogați trebuie să ajute la problema foametei globale. Ar fi nevoie de doar 2% din averea lui Musk

27 Oct. 2021, 17:35
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
27 Oct. 2021, 17:35 // Au Bani //  MD Bani

Directorul Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU spune că o mică parte din averea celor mai bogați oameni ai lumii ar ajuta la combaterea foametei globale, scrie CNN.

Miliardarii trebuie să „se ridice la așteptări acum, o singură dată”, a spus David Beasley într-un interviu difuzat marți de CNN, făcând referire în mod special la cei doi mai bogați oameni din lume, Jeff Bezos și Elon Musk.

„6 miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe cei 42 de milioane de oameni care literalmente vor muri dacă nu îi ajutăm. Nu este complicat”, a adăugat acesta.

Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, are o valoare estimată netă de aproape 289 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, aceasta însemnând că Beasley cere o donație de doar 2% din averea miliardarului.

Valoarea netă a miliardarilor SUA aproape s-a dublat de când a început pandemia, fiind de 5,04 trilioane de dolari în octombrie, conform grupurilor progresiste Institutul pentru Studii Politice și Americani pentru Echitate în Taxare.

O „furtună perfectă” de câteva crize, precum schimbările climatice și pandemia de Covid-19, înseamnă că multe națiuni „bat la ușa foametei”, spune Beasley.

Jumătate din populația Afganistanului – 22,8 milioane de oameni – se confruntă cu o problemă acută a foametei, potrivit unui raport al PAM, emis luni. Șomajul scăpat de sub control și o criză a lichidității înseamnă că țara se clatină pe marginea unei crize umanitare iar 3,2 milioane de copii sub vârsta de cinci ani sunt în acest risc, concluzionează raportul.

O serie de noi rapoarte din administrația Biden au emis un avertisment dur săptămâna trecută: efectele schimbărilor climatice vor fi larg răspândite și vor fi probleme pentru toate guvernele.

Printre rapoarte, administrația detaliază cum schimbările climatice duc la creșterea migrației. Este pentru prima dată când guvernul SUA recunoaște oficial legătura dintre schimbările climatice și migrație. PAM a avertizat în trecut despre această creștere a migrației, în special în regiunea „Coridorul uscat” din America Centrală.

„Spre exemplu, luați ca exemplu SUA și regiunea din America Centrală, Coridorul uscat, Guatemala, Honduras, El Salvador și Nicaragua – doar în acea zonă”, a spus marți Beasley. „Hrănim mulți oameni acolo iar climatul se schimbă cu uragane și viituri; este devastator”, a adăugat acesta.

În Etiopia, PAM estimează că 5,2 milioane de oameni au nevoie urgentă de asistență alimentară în regiunea Tigray, unde premierul Abiy Ahmed a dus o ofensivă majoră împotriva Frontului Popular de Eliberare a Tigray-ului, încă de anul trecut. Mii de civili au fost uciși de atunci, în vreme ce mai mult de 2 milioane de persoane au fost mutate.

Organizațiile umanitare precum PAM s-au chinuit să ducă provizii pentru cei din acea regiune.

„Nu știu de unde își iau mâncarea”, a spus Beasley în interviu. „Nu mai avem combustibil. Nu mai avem bani, în ceea ce privește plata oamenilor noștri și rămânem fără bani și nu ne putem duce camioanele acolo”.

28 Sept. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Sept. 2026, 14:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Fiscal de Stat anunță încasări de circa 66 de miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului și până pe 25 septembrie. Suma este cu aproximativ 6,8 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6%. Doar în perioada 21–25 septembrie, Fiscul a acumulat circa 4,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor acumulați de la începutul anului a mers la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 27,88 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei sau 13,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate 22,78 miliarde de lei, în creștere cu aproape 2 miliarde de lei sau 9,6%. Bugetele locale au primit 7,65 miliarde de lei, cu 769,3 milioane de lei mai mult, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat 7,72 miliarde de lei, în creștere cu 721,8 milioane de lei.

În paralel cu încasările de circa 4,4 miliarde de lei săptămâna trecută, Fiscul a intensificat controalele. Astfel, au fost emise 87 de decizii în cazuri de încălcare a legislației, prin care au fost calculate obligații suplimentare de 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 8,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 2,8 milioane de lei sunt amenzi.

Alte 107 procese-verbale contravenționale au fost întocmite în aceeași perioadă, iar amenzile aplicate au însumat 254,8 mii de lei. Totodată, Fiscul a emis 74 de decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire suma de 60,4 milioane de lei.

Fiscul a recuperat și bani de la contribuabilii cu datorii. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 35,57 milioane de lei, dintre care 35,05 milioane de lei au fost recuperate direct din conturile bancare ale restanțierilor, iar alte 520 de mii de lei din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare, contribuabilii au achitat restanțe de încă 21,42 milioane de lei către Bugetul public național.

Datele SFS mai arată că, între 21 și 25 septembrie, autoritatea a preluat în evidență 21 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 516,9 mii de lei. Cea mai mare parte, 513,69 mii de lei, provine din 14 dosare transmise de Serviciul Vamal. Din vânzarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns alte 48,78 mii de lei.