Vom avea căldură la iarnă. UE oferă 60 de milioane de euro pentru a depăși criza gazelor naturale din Moldova

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen anunță că Republica Moldova va beneficia de un suport de 60 de milioane de euro pentru a depăși mai ușor criza gazelor naturale în care se află, scrie Realitatea.md.

Încântată să o cunosc pe prim-ministra Republicii Moldova Natalia Gavrilița pentru a reitera sprijinul nostru deplin pentru Moldova. Consiliul de asociere de mâine ne va consolida și mai mult cooperarea. În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Moldova să gestioneze actuala criză energetică, a scris Ursula von der Leyen pe pagina sa de Twitter în urma unei întrevederi pe care a avut-o cu Natalia Gavrilița.

Realitatea.md amintește că șefa Guvernului, însoțită de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu, ministrul economiei Sergiu Gaibu și ministrul justiției Sergiu Litvinenco vor participa la Consiliul de asociere UE-Republica Moldova, care se află la cea de a șasea reuniune.

În cadrul celui de-al 6-lea Consiliu de Asociere vor fi abordate următoarele subiecte:

– dialogul politic și reforma, asocierea politică;

– cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate;

– libertatea, securitatea și justiția;

– comerțul și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare;

– cooperarea economică și cooperarea sectorială;

– domeniul energiei.

Agenda vizitei conține și un șir de întrevederi cu înalți reprezentanți ai UE, inclusiv cu Josep Borrell Fonteles, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kadri Simson, comisar pentru energie, dar și Mariya Gabriel, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret și Katarina Mathernova, directorul general adjunct al Direcției generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene.

#criza gazelor naturale #sustinere financiara #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.