Dispare un aeroport din Republica Moldova! Spînu: Va fi transformat în parcare

La Aeroportul Bălți-Leadoveni va fi construită o parcare destinată transportatorilor din Ucraina care tranzitează Republica Moldova. Inițiativa vine în contextul implementării programării electronice la punctele de trecere a frontierei, dar și necesității unei parcări eficiente pentru gestionarea traficului. Anunțul a fost făcut de către Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în cadrul emisiunii de la NordNews.

„În primul rând am fost să văd cum stau lucrurile la Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni. Probabil vom amenaja o parcare pentru camioane care vin în tranzit în Republica Moldova ca să creăm condiții mai bune pentru șoferi, în special pentru cei care tranzitează din Ucraina. Am fost să văd cum stau lucrurile acolo, poliția, ANTA, cu toate structurile ca să vedem cum putem face o amenajare mai bună. Știți că am anunțat că vom implementa programarea electronică la punctele de trecere a frontierei și în felul dat avem nevoie de o parcare în care să gestionăm acest lucru”, a punctat Spînu.

Andrei Spînu crede că dezvoltarea infrastructurii aeroportuare trebuie să țină cont de cererea și piața existentă, iar renovarea Aeroportul Bălți-Leadoveni la moment nu este fezabilă pentru zona de nord a Republicii Moldova.

„Noi atunci când am analizat, am pornit de la ideea că Aeroportul Internațional Chișinău era în mâinile acestui grup criminal Șor și unele companii ne spuneau că ar vrea să zboare dar că nu vreau să aibă legătură cu Șor. Acum Aeroportul Internațional Chișinău este în gestiunea statului și de concentrăm pe dezvoltarea acestuia. Ce ține de zona de Nord, Sud și alte aeroporturi, din toate discuțiile și analizele care au fost făcute până acum, concluzia este următoarea: infrastructura aeroportuară în sine nu înseamnă că acolo vom începe să zboare avioanele imediat. Poți să ai cel mai bun aeroport, dar dacă nu există cerere, solicitare, suficientă piață – nimeni nu va zbura. Respectiv, noi trebuie muncim în două direcții, pe de o parte să dezvoltăm piața în care să fie cerere pentru o astfel de infrastructură și apoi să discutăm despre deschiderea aeroportului. Acest lucru înseamnă să creștem activitatea economică în zonă, să reabilităm drumuri, să dezvoltăm turismul în zona de nord, ca să fie cerere, să fie nevoie să zboare. La moment, astăzi, analizele arată că pentru Republica Moldova în următorii doi-trei ani Aeroportul Internațional Chișinău este suficient”, a mai spus ministrul Infrastructurii.

Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni este al doilea aeroport ca mărime din Republica Moldova și unul dintre cele două aeroporturi din orașul Bălți, situat la 15 km la nord de centrul orașului. Activitatea acestuia este sistată din vara anului 2015 în legătură cu retragerea licenței de activitate conform demersului Autorității Aeronautice Civile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#balti #Aeroport #parcare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a acordat companiei FLYONE încă 60 de zile pentru a pune în aplicare cerința privind schimbarea controlului asupra companiei. Hotărârea a fost adoptată pe 11 septembrie, după expirarea termenului inițial de 90 de zile stabilit prin decizia din 22 iunie.

Informația a fost confirmată de CEIISS într-un răspuns transmis Ziarului de Gardă. Potrivit instituției, termenul a fost prelungit în urma unor solicitări suplimentare, iar compania urmează să se conformeze măsurilor stabilite anterior de autorități.

În același răspuns, Consiliul explică și argumentele care au stat la baza deciziei inițiale. CEIISS susține că FLYONE și fondatorii companiei figurează în Ordinul SIS nr. 02/2024, pe lista persoanelor despre care există informații documentate că ar fi asociate cu Vladimir Plahotniuc. În consecință, potrivit Consiliului, persoanele vizate de ordin nu pot desfășura activități investiționale în domenii considerate relevante pentru securitatea statului.

Autoritatea mai afirmă că, pe parcursul procedurii de examinare, FLYONE nu ar fi prezentat toate documentele solicitate, deși ar fi fost notificată de mai multe ori. Potrivit CEIISS, acest lucru ar fi împiedicat finalizarea verificărilor în termenii prevăzuți de lege.

În același timp, Consiliul precizează că nu a dispus suspendarea activității companiei și nici retragerea actelor permisive, invocând necesitatea de a evita afectarea pasagerilor și a altor agenți economici care depind de serviciile operatorului aerian.

CEIISS respinge și acuzațiile lansate de acționarii FLYONE privind o presupusă tentativă de preluare forțată a companiei. Instituția susține că măsurile aplicate țin de mecanismul legal de examinare a investițiilor în domenii sensibile pentru securitatea statului și nu de o intenție de transfer forțat al proprietății.

Disputa dintre FLYONE și autorități a început după decizia CEIISS din 22 iunie, prin care companiei i-a fost refuzată aprobarea investiției și i s-a cerut schimbarea controlului în termen de 90 de zile. FLYONE a contestat decizia în instanță, invocând inclusiv faptul că documentul făcea trimitere la o lege privind securitatea statului care fusese abrogată în 2025.

Ulterior, cadrul legal a fost modificat, iar referința respectivă a fost eliminată. Ministerul Infrastructurii a recunoscut problema de redactare, dar a susținut că măsura adoptată în cazul FLYONE rămâne valabilă. Legalitatea deciziei urmează însă să fie examinată de instanță.

În paralel, asociații companiei au inițiat o procedură internațională împotriva Republicii Moldova. Aceștia susțin că obligația de schimbare a proprietarilor ar fi ilegală și neconstituțională și au avansat pretenții de peste jumătate de miliard de dolari. Procedura, potrivit informațiilor făcute publice anterior, se desfășoară în Uniunea Europeană.