Disperare la Kremlin! Țarul, ajuns la fundul sacului de război, bate la uşile altor dictatori pentru a continua războiul

11 Aug. 2022, 14:34
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
11 Aug. 2022, 14:34 // Slider //  bani.md

Serviciile secrete din Europa au interceptat o navă comercială încărcată cu echipament militar, care traversa Stâmtoarea Bosfor din Siria către Rusia. Descoperirea subliniază lipsa de resurse cu care se confruntă Kremlinul, în timp ce Occidentul oferă Ucrainei arme în de miliarde de dolari pentru război, scrie Bloomberg.

De la începutul conflictului zeci de mii de soldaţi ruşi au fost ucişi în război şi sute de echipamente militare de la vehicule blindate la avioane şi lansatoare de rachete au fost distruse.

Un oficial american familiarizat cu problema susţine că Rusia se foloseşte de nave comerciale în Marea Neagră pentru a îşi alimenta trupele şi a susţine războiul, în timp ce Ucraina loveşte puternic în liniile de aprovizionare ruse.

Sparta II, nava descoperită de serviciile europene, ar fi plecat cu transportul de vehicule militare din portul sirian Tartus, unde ruşii au control. Cei din serviciile de informaţii au declarat că nu se cunoaşte încă despre ce tip de vehicule militare ar fi vorba, însă ele au ajuns în portul Novorossiysk.

Potrivit rapoartelor, Sparta II a efectuat livrarea într 17 şi 25 iulie, aparent fără a fi împiedicată de Turcia. Ankara a activat imediat după 24 feburarie Conveţia de la Montreux, care limitează numărul şi dimensiunile vaselor de război ce aparţin altor ţări decât cele de la ţărmul Mării Negre.

Oficialii din Turcia au declarat că în acest caz o navă comercială poate fi investigată doar dacă există suspiciunea unor transporturi ilegale.

Rusia a folosit navele comerciale ale companiei Oboronlogistika pe aceeaşi rută şi în trecut, acestea având la bord încărcătură militară care trebuia să ajungă în Siria.

Pe fondul războiului, Rusia a pierdut cantităţi serioase de echipamente militare, fiind forţată să apeleze la tehnologie mult mai veche, inclusiv la tancuri T-62.

Asemenea Rusiei, Ucraina nu a făcut publice date despre cifrele reale privind pierderile suferite în război. Preşedintele Volodymyr Zelenskiy a declarat într-un interviu din 22 iulie pentru Wall Street Journal că numărul victimelor de pe câmpul de luptă a scăzut la aproximativ 30 pe zi, de la un maxim de 100-200 pe zi în mai-iunie, date care nu au putut fi verificate.

Putin şi-a trimis trupele în Siria încă din 2015, atunci când a încercat să-l susţină pe preşedintele Bashar al-Assad.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, a declarat în 2017 că armata rusă a testat acolo tehnologie militară avansată, inclusiv avioane de luptă, rachete ghidate, tancuri, metode de război cibernetic şi sisteme de apărare aeriană.

Siria pare să nu fie singura ţară la care Putin apelează pentru a putea duce războiul mai departe.

În ultimele săptămâni, tensiunile dintre Armenia şi Azerbaidjan privind regiunea disputată Nagorno-Karabah s-au amplificat, după ce o serie de rapoarte pe care Moscova le-a negat au idicat că Rusia a luat peste 2.000 de oameni dintr-o unitate de menţinere a păcii din zonă pentru a îi trimite în Ucraina.

În prezent, Rusia se uită către Iran de unde încearcă să cumpere drone militare, arată datele făcute publice de CIA. Cel mai recent aliat al lui Putin în contextul războiului este Coreea de Nord, care a promis să trimită 100.000 de soldaţi pe front precum şi echipamente de război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală