Disperare la Saharna: Un fermier luptă pentru revigorarea bazinului de irigare, dar întâmpină blocaje instituționale

Bazinul de acumulare din satul Saharna, utilizat anterior pentru irigare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Potrivit unui video postat de fermierul Victor Cibotari, acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Agenției Proprietăți Publice (APP) să i se dea în arendă terenul pentru a putea restabili bazinul, însă a fost refuzat.

”În doi ani am rugat Ministerul Agriculturii și APP să-mi dea acest teren pentru a reabilita și a mă folosi de bazin. Ministrul Bolea mi-a refuzat. Din bazin au fost furate și plăcile de beton”, a declarat fermierul.

Într-un răspuns pentru redacția REALITATEA, Ministerul Agriculturii a explicat că politicile sale sprijină fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), conform Legii 171/2010 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Ministerul a subliniat că legea oferă un cadru legal pentru a transmite gratuit asociațiilor utilizatorilor de apă infrastructura de irigare publică, inclusiv gestionarea acesteia prin constituirea de asociații. Aceste asociații sunt forme de organizare a persoanelor fizice și juridice care utilizează apa pentru irigații, având scopul de a gestiona și întreține sistemul de irigare în interes public și al membrilor săi.

Referitor la solicitarea domnului Ciubotari, Ministerul a comunicat că bazinul de acumulare solicitat face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui singur agricultor, ci doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI. SCI „Saharna” include trei stații de pompare (SP-1c, SP-2 și SP-3), cu SP-2 servind atât la pomparea apei în bazinul de compensare al stației SP-3, cât și la livrarea acesteia în rețeaua de irigare. Suprafața terenurilor irigabile deservită de rețea este de circa 272 hectare.

Domnului Ciubotari i s-a recomandat să inițieze crearea unei Asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI), care ulterior poate solicita legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare. Ministerul a ghidat solicitantul să urmeze procedurile legale pentru o gestionare echitabilă și sustenabilă a resurselor.

Totodată, după crearea AUAI, se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea acestuia către MAIA pentru a identifica investiții. Ministerul menționează că sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a SCI, inclusiv cu suportul Băncii Mondiale și Agenției Franceze de Dezvoltare, care vizează elaborarea studiilor de fezabilitate pentru alte sisteme de irigare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.