Disperare la Saharna: Un fermier luptă pentru revigorarea bazinului de irigare, dar întâmpină blocaje instituționale

Bazinul de acumulare din satul Saharna, utilizat anterior pentru irigare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Potrivit unui video postat de fermierul Victor Cibotari, acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Agenției Proprietăți Publice (APP) să i se dea în arendă terenul pentru a putea restabili bazinul, însă a fost refuzat.

”În doi ani am rugat Ministerul Agriculturii și APP să-mi dea acest teren pentru a reabilita și a mă folosi de bazin. Ministrul Bolea mi-a refuzat. Din bazin au fost furate și plăcile de beton”, a declarat fermierul.

Într-un răspuns pentru redacția REALITATEA, Ministerul Agriculturii a explicat că politicile sale sprijină fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), conform Legii 171/2010 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Ministerul a subliniat că legea oferă un cadru legal pentru a transmite gratuit asociațiilor utilizatorilor de apă infrastructura de irigare publică, inclusiv gestionarea acesteia prin constituirea de asociații. Aceste asociații sunt forme de organizare a persoanelor fizice și juridice care utilizează apa pentru irigații, având scopul de a gestiona și întreține sistemul de irigare în interes public și al membrilor săi.

Referitor la solicitarea domnului Ciubotari, Ministerul a comunicat că bazinul de acumulare solicitat face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui singur agricultor, ci doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI. SCI „Saharna” include trei stații de pompare (SP-1c, SP-2 și SP-3), cu SP-2 servind atât la pomparea apei în bazinul de compensare al stației SP-3, cât și la livrarea acesteia în rețeaua de irigare. Suprafața terenurilor irigabile deservită de rețea este de circa 272 hectare.

Domnului Ciubotari i s-a recomandat să inițieze crearea unei Asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI), care ulterior poate solicita legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare. Ministerul a ghidat solicitantul să urmeze procedurile legale pentru o gestionare echitabilă și sustenabilă a resurselor.

Totodată, după crearea AUAI, se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea acestuia către MAIA pentru a identifica investiții. Ministerul menționează că sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a SCI, inclusiv cu suportul Băncii Mondiale și Agenției Franceze de Dezvoltare, care vizează elaborarea studiilor de fezabilitate pentru alte sisteme de irigare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.