Disperare la Saharna: Un fermier luptă pentru revigorarea bazinului de irigare, dar întâmpină blocaje instituționale

Bazinul de acumulare din satul Saharna, utilizat anterior pentru irigare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Potrivit unui video postat de fermierul Victor Cibotari, acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Agenției Proprietăți Publice (APP) să i se dea în arendă terenul pentru a putea restabili bazinul, însă a fost refuzat.

”În doi ani am rugat Ministerul Agriculturii și APP să-mi dea acest teren pentru a reabilita și a mă folosi de bazin. Ministrul Bolea mi-a refuzat. Din bazin au fost furate și plăcile de beton”, a declarat fermierul.

Într-un răspuns pentru redacția REALITATEA, Ministerul Agriculturii a explicat că politicile sale sprijină fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), conform Legii 171/2010 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Ministerul a subliniat că legea oferă un cadru legal pentru a transmite gratuit asociațiilor utilizatorilor de apă infrastructura de irigare publică, inclusiv gestionarea acesteia prin constituirea de asociații. Aceste asociații sunt forme de organizare a persoanelor fizice și juridice care utilizează apa pentru irigații, având scopul de a gestiona și întreține sistemul de irigare în interes public și al membrilor săi.

Referitor la solicitarea domnului Ciubotari, Ministerul a comunicat că bazinul de acumulare solicitat face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui singur agricultor, ci doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI. SCI „Saharna” include trei stații de pompare (SP-1c, SP-2 și SP-3), cu SP-2 servind atât la pomparea apei în bazinul de compensare al stației SP-3, cât și la livrarea acesteia în rețeaua de irigare. Suprafața terenurilor irigabile deservită de rețea este de circa 272 hectare.

Domnului Ciubotari i s-a recomandat să inițieze crearea unei Asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI), care ulterior poate solicita legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare. Ministerul a ghidat solicitantul să urmeze procedurile legale pentru o gestionare echitabilă și sustenabilă a resurselor.

Totodată, după crearea AUAI, se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea acestuia către MAIA pentru a identifica investiții. Ministerul menționează că sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a SCI, inclusiv cu suportul Băncii Mondiale și Agenției Franceze de Dezvoltare, care vizează elaborarea studiilor de fezabilitate pentru alte sisteme de irigare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.