Disperare la Saharna: Un fermier luptă pentru revigorarea bazinului de irigare, dar întâmpină blocaje instituționale

Bazinul de acumulare din satul Saharna, utilizat anterior pentru irigare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Potrivit unui video postat de fermierul Victor Cibotari, acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Agenției Proprietăți Publice (APP) să i se dea în arendă terenul pentru a putea restabili bazinul, însă a fost refuzat.

”În doi ani am rugat Ministerul Agriculturii și APP să-mi dea acest teren pentru a reabilita și a mă folosi de bazin. Ministrul Bolea mi-a refuzat. Din bazin au fost furate și plăcile de beton”, a declarat fermierul.

Într-un răspuns pentru redacția REALITATEA, Ministerul Agriculturii a explicat că politicile sale sprijină fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), conform Legii 171/2010 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Ministerul a subliniat că legea oferă un cadru legal pentru a transmite gratuit asociațiilor utilizatorilor de apă infrastructura de irigare publică, inclusiv gestionarea acesteia prin constituirea de asociații. Aceste asociații sunt forme de organizare a persoanelor fizice și juridice care utilizează apa pentru irigații, având scopul de a gestiona și întreține sistemul de irigare în interes public și al membrilor săi.

Referitor la solicitarea domnului Ciubotari, Ministerul a comunicat că bazinul de acumulare solicitat face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui singur agricultor, ci doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI. SCI „Saharna” include trei stații de pompare (SP-1c, SP-2 și SP-3), cu SP-2 servind atât la pomparea apei în bazinul de compensare al stației SP-3, cât și la livrarea acesteia în rețeaua de irigare. Suprafața terenurilor irigabile deservită de rețea este de circa 272 hectare.

Domnului Ciubotari i s-a recomandat să inițieze crearea unei Asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI), care ulterior poate solicita legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare. Ministerul a ghidat solicitantul să urmeze procedurile legale pentru o gestionare echitabilă și sustenabilă a resurselor.

Totodată, după crearea AUAI, se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea acestuia către MAIA pentru a identifica investiții. Ministerul menționează că sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a SCI, inclusiv cu suportul Băncii Mondiale și Agenției Franceze de Dezvoltare, care vizează elaborarea studiilor de fezabilitate pentru alte sisteme de irigare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.