Dobânzile de bază în lume. Moldova, la 5%, între economiile emergente și cele dezvoltate

Ratele de bază ale dobânzilor rămân diferite de la o țară la alta și reflectă inflația, riscurile economice și politicile monetare adoptate de băncile centrale. În acest context global, Republica Moldova are o rată de bază de 5%, un nivel situat sub dobânzile foarte ridicate din unele economii emergente, dar peste cele practicate în statele dezvoltate.

Potrivit datelor pentru anul 2025, Turcia conduce detașat clasamentul cu o dobândă de politică monetară de 40,5%, urmată de Argentina – 29% și Rusia – 17%, țări afectate de inflație ridicată și dezechilibre macroeconomice persistente. Brazilia menține rata la 15%, iar Mexic la 7,5%.

În rândul economiilor emergente, Africa de Sud are o dobândă de 7%, India – 5,5%, Indonezia – 4,75%, nivel apropiat de cel din Republica Moldova.

Statele dezvoltate operează cu dobânzi mai mici. Statele Unite ale Americii au o rată de 4,25%, Marea Britanie – 4%, Australia – 3,6%, iar China – 3%. Canada menține dobânda de bază la 2,5%, zona euro la 2,15%, în timp ce Singapore se află la un minim de 1,13%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economii #Rata de bază #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că tarifele stabilite de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru tranzitul cerealelor ucrainene sunt justificate de situația financiară a întreprinderii și de necesitatea menținerii locurilor de muncă.

Bolea a declarat că CFM urmează joi, 20 august, să facă publice calculele care au stat la baza tarifelor și a respins acuzațiile potrivit cărora acestea ar fi defavoarea agenților economici moldovenești.

„Calea Ferată a Republicii Moldova a făcut calculele și are nevoie de aceste resurse, pentru că avem 3 400 de angajați care trebuie să-și câștige existența. CFM va face publică prezentarea acelor calcule. Ele nu sunt în nicio formă în detrimentul intereselor agenților economici din Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, prioritatea Guvernului rămâne susținerea companiilor și exportatorilor autohtoni. Ministrul a precizat că, în cazul tranzitului cerealelor ucrainene, CFM asigură locomotivele, în timp ce vagoanele utilizate pentru transport aparțin Ucrainei.

„Tot ce înseamnă vagoane sunt din Ucraina. Nu sunt transmise vagoane din Republica Moldova pentru transportul cerealelor în Ucraina. Nu există, din informația pe care o avem la zi din partea CFM, probleme pentru agricultorii din Moldova care ar avea nevoie de vagoane”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și despre situația financiară dificilă a CFM și despre necesitatea ca întreprinderea să ajungă, în timp, nu doar la echilibrarea situației economice, ci și la majorarea salariilor angajaților.

„Astăzi, la Calea Ferată a Moldovei, probabil sunt cele mai mici salarii din economia noastră națională. Vorbim de 5 000–6 000 de lei”, a spus Bolea, subliniind că veniturile mici fac dificilă atragerea și menținerea angajaților, inclusiv a tinerilor și mecanicilor.

Declarațiile ministrului vin în contextul tensiunilor dintre autorități și agricultori privind tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova. La începutul acestei săptămâni, Asociația „Forța Fermierilor” a amenințat cu proteste de amploare dacă până la 21 august nu vor fi înregistrate progrese în trei probleme reclamate de agricultori: controlul tranzitului cerealelor ucrainene, licențierea importurilor și neadmiterea majorării TVA pentru produsele agricole.

În urma nemulțumirilor, Guvernul a anunțat că joi, 20 august, va avea loc o ședință în format extins privind tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată. La discuții urmează să participe fermieri, reprezentanți ai asociațiilor agricole, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Căii Ferate din Moldova.

Republica Moldova și Ucraina au ajuns, la 10 august, la un acord privind transportarea mărfurilor ucrainene pe calea ferată, pe tronsonul care traversează teritoriul țării noastre. În baza înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. În acest context, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că lucrează la creșterea capacității CFM, astfel încât fluxurile de mărfuri să poată fi gestionate mai eficient, inclusiv cele ale agricultorilor autohtoni.